Diana Tușa, PSD – România are două realități atunci când vorbim despre traficul de persoane

Deputatul PSD Diana Tușa avertizează că România are două realități atunci când vorbim despre traficul de persoane: este o țară care produce prea multe victime ale traficului de persoane și, în același timp, o țară care începe să lupte mult mai serios împotriva traficanților.

Ce arată statisticile

„În perioada 2013–2023, cetățenii români au reprezentat cel mai numeros grup de #victime de cetățenie UE înregistrat la nivelul Uniunii Europene: peste 12.000 de persoane. România rămâne predominant o țară de origine pentru victimele traficului de persoane.

Pe de altă parte, România este și una dintre țările care luptă activ împotriva acestui fenomen. În 2023 și în 2024, România a deschis la Eurojust cel mai mare număr de cazuri de trafic de persoane. Sunt cele mai multe dosare de cooperare judiciară transnațională.

Între aceste două realități sunt victimele. Și, în ultimii trei ani, am încercat să mutăm sistemul mai aproape de ele.

În România au fost identificate 451 de victime în 2023, 610 în 2024 și 707 în 2025. În primele șase luni din 2026 au fost identificate deja 430 de victime, cu 32% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

În același timp, am început să schimbăm concret felul în care statul răspunde.

Prin Legea nr. 269/2024 am modificat legislația astfel încât determinarea unei persoane să înceapă sau să continue practicarea prostituției prin constrângere, inducere în eroare, abuz de autoritate sau profitând de vulnerabilitatea sa să fie sancționată în cadrul infracțiunii de trafic de persoane. În 2025, 565 dintre cele 707 victime identificate au fost victime ale exploatării sexuale, aproximativ 80% din total.

Am făcut și pași pentru ca o victimă să nu mai fie singură în fața sistemului. Prin Legea nr. 272/2024, victimele traficului de persoane și ale altor infracțiuni grave au acces la asistență juridică gratuită asigurată de stat. Nu vorbim despre avocații din oficiu, ci de cei aleși de victimă.

Mecanismul compensațiilor financiare a început, de asemenea, să funcționeze în practică, astfel încât protecția victimei să nu rămână doar un principiu scris într-o lege. Statul poate acorda compensații victimelor traficului de persoane și ale altor infracțiuni grave, iar mecanismul include și resurse provenite din active confiscate în procese penale. Acest sistem nu funcționează încă perfect, însă avem un sistem ce poate fi îmbunătățit, în loc de unul complet inutil pentru victime.

Iar săptămâna aceasta am mai făcut un pas. Prin Legea nr. 201/2026, promulgată pe 14 octombrie și intrată în vigoare astăzi, legea penală începe să țină pasul cu tehnologia atunci când vorbim despre abuzul sexual asupra copiilor. Codul penal vorbește acum despre „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, iar noua reglementare acoperă explicit inclusiv materialele generate cu inteligență artificială. Pentru producerea acestor materiale, pedeapsa poate ajunge la 16 ani de închisoare. Iar, dacă copilul a fost abuzat și fizic, nu doar online, pedeapsa crește și mai mult!

Dar, dincolo de toate aceste cifre și legi, există un test mult mai simplu.

Dacă o fată exploatată găsește curajul să ceară ajutor, găsește statul lângă ea?

Are un avocat care să o apere?

Primește sprijin pentru a-și reconstrui viața?

Cel care a exploatat-o este tras la răspundere?

Banii obținuți de pe urma suferinței ei sunt sechestrați și confiscați?”

Eficiența luptei contra traficului de persoane se măsoară în protejarea victimelor și pedepsirea infractorilor

„Pentru că munca noastră nu se măsoară în numărul de legi pe care le adoptăm. Se măsoară în victime identificate și protejate. În traficanți trași la răspundere. În bani proveniți din infracțiuni recuperați. Și, mai ales, în oameni care își recapătă libertatea și șansa la o viață nouă. După trei ani de activitate a Comisiei pentru combaterea traficului de persoane, aceasta rămâne pentru mine măsura succesului.

Astăzi, de Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane, mesajul meu este simplu. Lupta împotriva traficului de persoane nu se termină când se votează o lege. Se termină când fiecare victimă găsește drumul spre siguranță și când fiecare copil poate crește liber, fără frică. Până atunci, nu renunțăm!”