România a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB).
Conform INS, în trimestrul IV din 2025, economia a scăzut cu 1,9% față de trimestrul anterior, după o contracție de 0,1% în trimestrul III. Evoluția negativă a fost influențată de măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului trecut, menite să reducă deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri.
Guvernul: situația este temporară
După publicarea datelor, premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea este una temporară, iar efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite treptat, urmând ca din a doua jumătate a anului 2026 să apară premise pentru reluarea creșterii economice.
Pentru reducerea deficitului bugetar, Executivul a majorat TVA și accizele și a blocat indexarea pensiilor și salariilor, măsuri care au afectat consumul și activitatea economică.
Inflație ridicată și prognoze revizuite în scădere
În ciuda acestor măsuri, inflația a atins un nivel record de 9,9% în martie 2026, cea mai mare din Uniunea Europeană, amplificând presiunile asupra economiei.
În acest context, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând un avans de doar 0,7% în 2026, față de 1,4% prognozat anterior. Pentru 2027, instituția anticipează o revenire la 2,5%.
De asemenea, FMI a ajustat și estimările privind inflația, prognozând un nivel de 7,8% în 2026, peste estimarea anterioară de 6,7%.
Și Banca Mondială a revizuit în jos perspectivele economice ale României, estimând o creștere de doar 0,5% în 2026, comparativ cu 1,3% cât anticipa anterior. Pentru 2027, prognoza a fost redusă de la 1,9% la 1,4%.
Economiștii avertizează că revenirea economică va depinde de stabilizarea inflației și de impactul măsurilor fiscale asupra consumului și investițiilor.
