Controversa privind impozitarea microîntreprinderilor
Scăderea pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor a fost identificată drept unul dintre factorii care au condus la suspendarea plății cererii a treia din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Comisia Europeană, conform unui articol publicat de Ziarul Financiar și citat de Mediafax.
Discuțiile dintre PSD și PNL
Liderii principalelor partide din coaliția guvernamentală, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, subliniază necesitatea rezolvării cerințelor PNRR, însă nu își asumă în mod clar suportul pentru micile întreprinderi sau măsurile de reducere a pragurilor fiscale. Această situație reflectă o lipsă de angajament concret din partea liderilor politici în sprijinul antreprenorilor locali.
Situația antreprenoriatului în România
Antreprenoriatul în România este într-o fază incipientă, deși se află într-o expansiune rapidă. În contextul creșterii impozitelor, micii antreprenori care se află la început de drum se confruntă cu dificultăți în a-și susține afacerile, dat fiind că nu dispun de resursele financiare și capacitățile de investiții ale companiilor mari.
Afectarea microîntreprinderilor
Ionuț Popescu, proprietarul unui centru de echitație în Dâmbovița, a trecut la impozitul pe profit din 2024, chiar dacă veniturile sale nu îi permit acestei tranziții. El a declarat că, deși cifra de afaceri nu a crescut, cheltuielile fiscale au crescut semnificativ. El subliniază necesitatea unui regim fiscal mai prietenos pentru micile întreprinderi și admite că înțelege și dificultățile cu care se confruntă guvernul.
Impactul microîntreprinderilor asupra economiei
În prezent, peste 400.000 de microîntreprinderi active în România generează venituri anuale de aproximativ 70-80 miliarde lei și angajează aproape 2 milioane de persoane. Cu mai mult de 70% din companiile din România fiind microîntreprinderi, acestea reprezintă un segment economic vulnerabil, supus riscurilor fiscale și crizelor economice.
Planul de reducere a deficitului bugetar
Guvernul român a elaborat și trimis către Bruxelles un plan pe o durată de șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar. Printre măsurile incluse în acest plan se numără și scăderea pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor, însă fără detalii precise privind viteza de implementare a acestor măsuri.
Regimul actual de impozitare
În prezent, microîntreprinderile beneficiază de un impozit pe cifra de afaceri de 1% pentru afaceri de până la 60.000 de euro anual și de 3% pentru afaceri cuprinse între 60.000 și 500.000 de euro pe an. Discuțiile dintre PSD și PNL referitoare la impozitarea microîntreprinderilor discută despre scăderea pragurilor ca parte a reformelor structurale asumate în cadrul PNRR.
Responsabilitățile politice
Marcel Ciolacu, liderul PSD, susține că scăderea pragului a fost parte integrantă a PNRR, o măsură ce a fost acceptată inclusiv de PNL. Nicolae Ciucă, liderul PNL, a acuzat PSD de ineficiență în implementarea reformelor, dar a evitat să declare clar care sunt pașii următori privind reducerea acestor plafoane.
Îngrijorările liderilor politici
În contextul acestor discuții, Nicolae Ciucă a subliniat că există rezerve față de reducerea pragului, avertizând asupra posibilității ca această decizie să conducă la pierderi financiare semnificative pentru antreprenorii mici și mijlocii. În acest sens, el a indicat faptul că deciziile trebuie să fie luate cu considerația impactului economic pe termen lung.
Probleme cu reducerea pragului pentru microîntreprinderi
Nici în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și nici în strategia fiscală prezentată de guvern la Bruxelles nu există obiective clare pentru reducerea pragului pentru microîntreprinderi. În PNRR se menționează o reducere progresivă a numărului de companii cu regim fiscal redus, începând din 2022. Totuși, în România, numărul acestora s-a diminuat semnificativ, de la 900.000 la sfârșitul anului 2022, la aproximativ 410.000 la jumătatea anului 2024. Cea mai drastică scădere s-a înregistrat în urma modificării pragului de la 1 milion de euro la 500.000 euro începând cu anul 2023.
Incasările nu reflectă modificările
În ciuda acestor măsuri, încasările din impozitul pe profit pentru anul 2024 nu dau semne ale unei creșteri. De exemplu, publicația Ziarul Financiar a raportat că majoritatea veniturilor din impozitul pe profit ale guvernului au provenit din taxa suplimentară pe cifra de afaceri a companiilor mari și a băncilor. Microîntreprinderile, deși generează venituri mai mici comparativ cu corporațiile multinaționale, constituie coloana vertebrală a economiei românești și sunt cele mai vulnerabile la șocuri economice, fiind primele afectate în condiții de criză. Companiile mari dispun de diverse mecanisme pentru a reduce costurile pe timp de criză, cum ar fi tăierile din bugetele de marketing sau restrângerea angajărilor, resurse pe care majoritatea antreprenorilor mici nu le au.
Perspectiva antreprenorilor mici
Costin Bădilă, fondatorul berăriei artizanale AuGustA, care a investit un milion de euro în fabrica sa din Avrig, susține că problema sprijinului pentru micii antreprenori depășește aspectul fiscal. „Fiecare companie are specificul și nevoile sale. Am activat până acum în regimul microîntreprinderilor și am realizat că din anul următor va fi mai avantajos să trec la impozitul pe profit”, afirmă Bădilă.
El susține că problema este complexă și necesită o restructurare a codului fiscal pentru a sprijini firmele în stadiu de început. „Indiferent de dimensiunea lor, toate companiile au aceleași obligații fiscale. În industria berii, respectăm aceleași reglementări ca și o mare corporație precum Heineken. Nu accizele ne afectează, ci complexitatea reglementărilor, care impune ca o firmă cu doar unul sau doi angajați să respecte aceleași norme. Este nevoie de o strategie clară pentru sprijinirea micilor antreprenori”, concluzionează el.
Structura actuală a microîntreprinderilor
Microîntreprinderile beneficiază de două regimuri de impozitare:
♦ 1% pe venituri pentru microîntreprinderile cu venituri sub 60.000 euro, care nu activează în sectoarele IT, medical, HoReCa sau juridic;
♦ 3% pe venituri pentru microîntreprinderile cu venituri cuprinse între 60.000 și 500.000 euro.
Condiții pentru clasificarea ca microîntreprindere
♦ să aibă cel puțin un salariat cu normă întreagă;
♦ veniturile obținute din consultanță să nu depășească 20% din cifra de afaceri;
♦ cifra de afaceri să fie sub 500.000 euro;
♦ asociații să nu aibă dețineri de cel puțin 25% în mai mult de 3 microîntreprinderi.
Măsuri propuse pentru reducerea deficitului bugetar
Măsuri pe veniturile bugetare
♦ Implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR care vizează reforma fiscală, incluzând eliminarea excepțiilor fiscale și digitalizarea vămilor;
♦ Introducerea de măsuri pentru o colectare mai eficientă a veniturilor bugetare;
♦ Creșterea redevențelor;
♦ Operaționalizarea Neptun Deep și colectarea redevențelor aferente.
Măsuri pe cheltuieli
♦ Reducerea graduală a cheltuielilor de personal ca procent din PIB, de la 9,3% la 8,3%;
♦ Scăderea graduală a plafoanelor pentru regimul microîntreprinderilor;
♦ Menținerea unei ponderi de aproximativ 5% din PIB pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile;
♦ Reducerea cheltuielilor cu asistența socială de la 12,7% din PIB în 2025 la 10,7% în 2031;
♦ Creșterea ponderii cheltuielilor cu investițiile în PIB la 7,8% în 2025, apoi 7,7% în 2026 și 6,5% în 2027, menținând ponderile cheltuielilor de peste 5% din PIB, având în vedere că începând cu 2027 se va finaliza implementarea PNRR.
