Daniel Funeriu cere schimbări radicale în școli: Evaluare Națională cu 4 probe și clasa a IX-a mutată la gimnaziu

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu cere o serie de schimbări majore în sistemul de învățământ chiar înainte de debutul noului an școlar. Printre propunerile sale se numără extinderea Evaluării Naționale la patru probe, mutarea clasei a IX-a la gimnaziu, reglementarea examenului pentru intrarea în clasa a V-a și introducerea într-un cadru legal a meditațiilor.

Funeriu deschide însă lista cu o problemă politică. Fostul ministru susține că partidele ar trebui să își asume deschis numirea politică a inspectorilor școlari generali, în timp ce toate celelalte funcții din inspectorate și școli ar trebui complet depolitizate.

”Dacă politicienii şi sindicatele reuşesc anul acesta şcolar să iasă din ipocrizie, ar fi extraordinar. Începeţi prin a vă asuma numirea politică a inspectorilor şcolari generali şi depolitizarea TOTALĂ a celorlalte funcţii din inspectorate şi şcoli.

Da, inspectorul şcolar trebuie să fie perfect loial programului ministrului. Cum să facă ministrul X ceva când are în teritoriu oameni loiali lui Y?”, scrie Funeriu pe Facebook.

Evaluare Națională cu patru probe

Una dintre cele mai importante modificări propuse de fostul ministru privește Evaluarea Națională. Funeriu consideră că examenul ar trebui să cuprindă patru probe, nu doar Matematică și Limba română, așa cum se întâmplă în prezent, alături de proba la limba maternă în cazul elevilor aparținând minorităților.

”Evaluarea naţională din 4 probe – mate, română, ştiinţe şi umanioare, iar fiecare liceu să stabilească pentru fiecare filieră coeficienţi de ponderare; meditaţiile – ele trebuie încurajate într-un cadru legal simplu, inclusiv prin vouchere de meditaţii pentru copiii săraci; trebuie urgent reglementat „examenul” de intrare în clasa a V-a, idul legislativ în care se află acest examen e o ruşine naţională”, susține el.

Funeriu răspunde și argumentului potrivit căruia introducerea mai multor probe i-ar obliga pe elevi să învețe mai mult, susținând că tocmai acesta este unul dintre scopurile școlii.

”Da, brusc va deveni interesant să fii profesor de fizică, chimie, istorie etc la gimnaziu. Acum, când nu „se dă” din aceste materii, de ce să te faci profesor de fizică, de exemplu, doar ca să-i treci clasa pe cei care, oricum, nu învaţă decât la mate şi română pentru că „asta se dă?”, explică fostul ministru.

Clasa a IX-a, mutată obligatoriu la gimnaziu

O altă schimbare pe care fostul ministru o consideră urgentă este trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. Potrivit lui Funeriu, o asemenea măsură ar avea drept efect creșterea cu 33% a numărului de locuri disponibile în liceele considerate „bune”.

În același timp, acesta respinge criticile celor care cer reducerea programei școlare și un sistem de educație orientat mai mult către starea de bine a elevului.

”Permiteţi-mi un sfat: nu-i ascultaţi pe cei care urlă „să se defrişeze programa, să se facă mai multe chestii utile pentru viaţă, de ce să înveţe cuvinte complicate, să nu aibă teme, să fie şcoala pentru starea de bine, să nu meargă pe jos copilul 1km””, sublniază fostul ministru al Educaţiei.

Funeriu spune că are și ceea ce numește ”răspunsuri pentru cei care gândesc cu capul altora”.

Ce spune despre elevii din mediul rural

Fostul ministru admite că un sistem cu mai multe probe la Evaluarea Națională ar putea crea dificultăți suplimentare copiilor din mediul rural. El consideră însă că o parte a problemei ar putea fi compensată prin acordarea unor vouchere pentru meditații.

”Şi, vă rog, ieşiţi din ipocrizie: ce e mai bine, ca un copil de la ţară să rămână acolo, să aibă grijă de terenuri, să fie un bun gospodar, să cultive şi să crească animale, sau să meargă la oraş şi să aibă o excepţională carieră la McDonalds?”, spune Funeriu.

Funeriu vrea meditațiile reglementate, nu eliminate

În privința meditațiilor, fostul ministru pledează pentru recunoașterea și reglementarea lor într-un cadru legal simplu. Pentru copiii din familii cu venituri reduse, acesta propune inclusiv acordarea unor vouchere care să le permită accesul la pregătire suplimentară.

Funeriu argumentează că piața meditațiilor este foarte mare în orice țară și amintește că ”nici Ceauşescu nu a reuşit să o oprească”.

În opinia sa, problema nu este existența pregătirii suplimentare sau faptul că profesorii obțin venituri suplimentare prin muncă, ci practicile problematice care pot apărea în jurul acestui fenomen.

”Nu e nimic rău că se transferă mai multă cunoaştere, nu e nimic rău că profesorii câştigă un ban în plus muncind. Promiscuitatea asociată de multe ori cu meditaţiile e toxică. Ea trebuie stârpită, nu meditaţiile”, conchide Daniel Funeriu.