Cutremur pe piața bancară: ROBOR ar putea fi schimbat din temelii, iar economiștii băncilor ar putea rămâne fără prognoze

Decizia Consiliului Concurenței în investigația privind cotațiile ROBOR ar putea produce schimbări importante în funcționarea pieței interbancare din România. Cele zece bănci sancționate, care fac parte din panelul ROBOR, au la dispoziție 60 de zile pentru a veni cu propuneri privind modificarea mecanismului de cotare, însă în sistemul bancar există incertitudine cu privire la ceea ce ar trebui schimbat concret, notează profit.ro.

Consiliul Concurenței a transmis băncilor deciziile motivate prin care au fost aplicate sancțiuni totale de aproximativ 3,7 miliarde de lei în urma investigației referitoare la comportamentul instituțiilor de credit pe piața monetară și la formarea cotațiilor ROBOR.

Dincolo de sancțiunile financiare, decizia autorității de concurență obligă băncile participante la panel să vină cu un nou plan privind modul în care sunt realizate cotațiile. Potrivit surselor citate de Profit.ro, băncile nu au însă o imagine clară asupra modificărilor concrete pe care Consiliul Concurenței le așteaptă.

Problema celor 15 minute dinaintea calculării ROBOR

Actualele reglementări ale Băncii Naționale a României obligă instituțiile de credit să publice permanent cotațiile de pe piața monetară, respectiv dobânzile la care atrag și plasează depozite pentru diferite scadențe.

Cotațiile sunt publicate pe paginile băncilor din sistemul Refinitiv, fost Reuters, inclusiv în intervalul de 15 minute anterior orei 11:00, momentul la care sunt stabilite referințele ROBID și ROBOR.

Tocmai această perioadă este considerată problematică de Consiliul Concurenței. Autoritatea apreciază că nivelul ridicat de transparență le permite băncilor să observe în timp real cotațiile celorlalte instituții și să își ajusteze succesiv propriile valori, existând astfel posibilitatea unei influențări reciproce a nivelului dobânzilor, în defavoarea clienților.

Pentru fiecare scadență, ultima cotație publicată de fiecare bancă înainte de ora 11:00 este preluată de Refinitiv. Sunt eliminate cele mai ridicate și cele mai reduse valori, iar din cele opt cotații rămase este calculată media care devine ROBID, respectiv ROBOR.

Indicele este apoi publicat zilnic atât de Refinitiv, cât și de BNR.

O schimbare dificil de făcut fără BNR

Mecanismul de calcul al ROBOR este stabilit printr-un regulament elaborat de ACI România (Asociația Piețelor Financiare) și agreat de Banca Națională a României.

În aceste condiții, modificarea mecanismului ridică o problemă suplimentară privind transparența cotațiilor nu este o practică aleasă voluntar de băncile din panel, ci rezultă inclusiv din reglementările BNR.

O schimbare substanțială a modului în care sunt afișate cotațiile în intervalul anterior calculării ROBOR ar putea necesita, prin urmare, și o intervenție asupra cadrului de reglementare stabilit de banca centrală.

ROBOR nu este doar o referință pentru piața monetară interbancară, ci este utilizat în continuare pentru numeroase credite în lei cu dobândă variabilă. Cele mai frecvente scadențe sunt ROBOR la o lună, trei luni și șase luni, în funcție de contractul de credit.

Din 2019, pentru noile credite acordate consumatorilor, indicele de referință utilizat este IRCC. Acesta este calculat pe baza dobânzilor efective ale tranzacțiilor interbancare și este publicat ca medie trimestrială.

Economiștii băncilor ar putea să nu mai publice prognoze

Decizia Consiliului Concurenței ar conține și o măsură cu efecte semnificative asupra activității departamentelor de analiză economică ale băncilor.

Instituțiilor participante la panelul ROBOR ar urma să le fie restricționată publicarea prognozelor macroeconomice, potrivit surselor citate.

Măsura apărea și într-o variantă anterioară a raportului Consiliului Concurenței, transmisă băncilor înaintea adoptării deciziei finale. Autoritatea ar fi considerat problematice inclusiv analizele distribuite numai clienților unei instituții de credit, din cauza posibilității ca acestea să ajungă ulterior la alte bănci.

Argumentul Consiliului Concurenței este că prognozele economice pot funcționa ca semnale de preț între participanții la piață.

Unele dintre estimările publicate de economiștii băncilor vizează direct evoluția ROBOR la trei luni. Altele se referă la rata inflației, dobânda-cheie stabilită de BNR, creșterea economică sau evoluția cursului de schimb, indicatori care pot influența indirect anticipațiile privind dobânzile din piața monetară.

Controverse privind interzicerea prognozelor

Ideea restricționării prognozelor economice ridică însă mai multe semne de întrebare.

Unul dintre contraargumente este că prognozele publicate de economiști nu reprezintă certitudini, fiind frecvent infirmate de evoluțiile economice și revizuite pe măsură ce apar date noi.

În plus, publicarea de estimări privind inflația, dobânzile, creșterea economică sau piețele financiare este o practică obișnuită la nivel internațional. Economiștii marilor bănci publică în mod curent astfel de analize, inclusiv în piețe în care instituțiile respective participă la mecanisme de stabilire a unor indici de referință.

ING Bank a suspendat temporar publicarea analizelor și estimărilor referitoare la economia României după decizia Consiliului Concurenței. Instituția a reluat recent distribuirea rapoartelor economice.

Decizia privind ROBOR deschide astfel două dispute distincte: una privind modul în care trebuie construit un indice de referință suficient de transparent, fără ca participanții la piață să își poată influența reciproc cotațiile, și o alta privind limita până la care autoritatea de concurență poate restricționa comunicarea publică a analizelor economice realizate de bănci.

În următoarele 60 de zile, băncile vizate vor trebui să găsească o formulă care să răspundă cerințelor Consiliului Concurenței, în condițiile în care actualul mecanism ROBOR funcționează în baza unor reguli acceptate și de Banca Națională.