Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat vineri cererea administrației Trump de suspendare a unui program umanitar inițiat în timpul mandatului lui Biden, care oferea protecție temporară pentru sute de mii de migranți din Cuba, Haiti, Nicaragua și Venezuela. Această decizie ar putea conduce la deportarea rapidă a aproximativ 530.000 de persoanele beneficiare ale așa-numitei „eliberări condiționate umanitare” – un statut legal temporar ce le permitea să trăiască și să muncească în SUA.
Hotărârea instanței a fost adoptată fără explicații detaliate și fără semnăturile judecătorilor, un procedeu obișnuit în cazul dosarelor de urgență. Două judecătoare cu viziuni liberale, Sonia Sotomayor și Ketanji Brown Jackson, au formulat opinii disidente, subliniind riscurile unei crize umanitare, conform CNN.
„Curtea subestimează grav impactul devastator al hotărârii de a permite administrației să distrugă, peste noapte, viețile a aproape jumătate de milion de oameni,” a declarat Jackson într-o opinie separată.
Deși această decizie nu reprezintă un verdict final – cazul va continua în instanțele inferioare – efectele sunt imediate: autoritățile federale au capacitatea de a demara proceduri accelerate de expulzare pentru toți beneficiarii programului.
O revenire dură la politica de imigrație marca Trump
Aceasta reprezintă a doua victorie juridică semnificativă a administrației Trump într-o lună, în care instanța supremă a mai aprobat și eliminarea unui alt program ce permitea muncă pentru sute de mii de venezueleni.
Decizia intervine într-un context de intensificare a politicii de imigrație adoptate de administrația Trump, care a contestat legalitatea programelor inițiate de președintele Biden. Programul supus disputei a fost implementat în 2023, permițând migranților ce aveau un sponsor american, care treceau verificările de securitate, să acceseze legal SUA, fără a încerca să intre ilegal în țară.
Administrația Trump a argumentat în fața Curții că anularea acestui program este crucială pentru restabilirea controlului la frontieră și pentru menținerea ordinii legale. Secretara pentru Securitate Internă, Kristi Noem, deține, conform legislației, autoritatea de a revoca statutul de „eliberare condiționată”, însă disputele legale se axează pe faptul dacă această măsură trebuie realizată individual, pentru fiecare caz, sau poate fi efectuată colectiv, printr-un ordin simplu.
Migrație sub presiune: miză uriașă în instanțe
Profesorul Steve Vladeck, analist la CNN și specialist în drept constituțional la Georgetown University, a subliniat că decizia ar putea avea repercusiuni semnificative pentru un alt caz aflat în proces de analiză la Curtea Supremă. În acel caz, Trump solicită permisiunea de a deporta migranți către alte țări decât cele de origine, fără ca aceștia să aibă dreptul de a contesta procedura.
Pe de altă parte, hotărârea actuală se alătură unui context de interese juridice legate de imigrație, cu zeci de cazuri urgente prezentate Curții Supreme de la reintrarea lui Trump în competiția electorală pentru Casa Albă, în ianuarie 2025.
Judecătoarea federală Indira Talwani, numită de fostul președinte Obama, a blocat inițial implementarea ordonanței Trump, permițând doar revocările individuale ale statutului migranților. Cu toate acestea, decizia recentă a instanței supreme elimină această restricție, facilitând administrației suspendarea în masă a statutului legal.
Context istoric: de la Eisenhower la Biden
Conceptul de „eliberare condiționată umanitară” are rădăcini adânci în legislația americană, datând din anii 1950. Administrația Eisenhower a fost prima care a utilizat acest mecanism pentru a primi refugiați din Ungaria, ca urmare a intervenției sovietice. În forma sa modernă, acest program oferă un statut legal temporar de până la doi ani, permițând beneficiarilor să locuiască și să muncească în SUA.
În prezent, soarta a sute de mii de migranți care au respectat cerințele acestui program rămâne incertă. Decizia Curții Supreme ar putea transforma o politică de imigrație într-o criză umanitară.
