Cum a trecut drona prăbușită în Tulcea de radarele MApN. Explicația pentru punctul vulnerabil: „A fost foarte greu să fie detectată”

Drona care s-a prăbușit în apropierea localității Luncavița, din județul Tulcea, ar fi putut trece nedetectată de sistemele radar ale MApN din cauza reliefului și a altitudinii reduse la care zbura. Comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu a explicat că România se află într-o „cursă contra cronometru” pentru întărirea capacității de detectare și apărare împotriva dronelor.

Relieful ar fi făcut drona greu de observat pe radar

Analizând incidentul de la Luncavița, Mateiu a arătat că aparatul nu a fost detectat de sistemele românești și a indicat drept posibilă explicație particularitățile geografice ale zonei.

Traseul Isaccea – Rachelu – Luncavița se află într-o regiune în care Munții Măcinului ajung în apropierea Dunării, ceea ce ar fi îngreunat detectarea.

„Ce putem în clipa de față să vedem sunt următoarele elemente: întâi, am avut noroc, nu sunt victime. Nu a fost detectată această dronă de către sistemele noastre și asta foarte probabil din cauza condițiilor geografice.

Dacă ne uităm la linia Isaccea – Rachelu – Luncavița, este locul în care Munții Măcinului ajung lângă Dunăre și a fost foarte greu să fie detectată”, a declarat comandorul în rezervă, la Digi24.

Un alt element care ar putea explica de ce drona nu a apărut pe radarele MApN este altitudinea de zbor. Pe baza imaginilor disponibile, Mateiu estimează că aparatul se afla la numai câteva sute de metri înălțime.

Comandorul în rezervă a precizat că în imagini poate fi observată o dronă cu aripi Delta, fără a putea fi stabilit deocamdată dacă este sau nu un Shahed. Potrivit acestuia, zborul la altitudine redusă ar explica dificultatea radarelor românești de a o detecta.

„Este o cursă contra cronometru”

Incidentul scoate în evidență necesitatea accelerării întăririi apărării antidronă, susține Mateiu. Armata încearcă să aducă noi senzori și sisteme care să permită atât detectarea și urmărirea unor asemenea ținte, cât și combaterea lor de la sol.

„În clipa de față este o cursă contra cronometru. Armata încearcă să aducă sisteme și senzori pentru a detecta și a lua în urmărire această țintă și sisteme amplasate la sol, antidronă”, a declarat el.

Riscul unor incidente similare rămâne ridicat, în condițiile în care, potrivit comandorului în rezervă, Rusia va continua atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

Mateiu consideră că ținta probabilă a dronei care a ajuns în zona Luncavița era Reni, însă subliniază că rezultatul este cel relevant, deoarece locuitorii și proprietățile din România au fost puse în pericol.

„Rușii vor continua să atace porturile ucrainene de la Dunăre. Foarte probabil, ținta acestei drone era Reni, dar în ansamblu nu contează intenția inițială, ci contează rezultatul. Până la urmă, locuitorii din Luncavița au fost cei ale căror vieți, proprietăți au fost amenințate”, a spus el.

Avertisment și pentru Constanța

Mateiu atrage atenția că amenințarea nu trebuie analizată exclusiv din perspectiva localităților românești aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre. În opinia sa, și zona Constanța trebuie urmărită cu atenție, pe fondul atacurilor Rusiei asupra culoarului cerealier ucrainean.

Comandorul în rezervă susține că sunt vizate terminale cerealiere, nave care pleacă din Odesa și porturile ucrainene de la Dunăre. În aceste condiții, Ucraina ar putea fi obligată să își exporte tot mai mult cerealele prin România, ceea ce face necesară o atenție sporită asupra Constanței.

„De aceea, pe lângă acest pericol al zonelor care pot fi în România când rușii încearcă să lovească porturile Ucrainei la Dunăre, trebuie să fim atenți la Constanța”, a spus Mateiu.

Ce ar trebui să facă România după astfel de incidente

În privința reacției autorităților române, Mateiu consideră că măsurile militare trebuie să fie prima linie de răspuns. Acestea ar trebui urmate de demersuri diplomatice și de cooperarea cu aliații.

„Mai întâi, măsurile militare. Sunt convins că armata va lua toate măsurile necesare pentru a încerca să interceptăm toate aceste drone, să le angajăm, să le doborâm în condiții de siguranță. Apoi, firește, cele două elemente: protestul diplomatic și apelul la aliați”, a declarat el.

În paralel, Armata Română ar trebui să continue perfecționarea sistemelor de observare și de comandă-control, să îmbunătățească viteza de reacție și să consolideze apărarea antidronă atât aeriană, cât și de la sol.

Avertisment: nicio apărare nu poate oferi protecție totală

Chiar și cu investiții și sisteme suplimentare, Mateiu avertizează că nu poate exista garanția că fiecare dronă va fi identificată și interceptată.

„În război nu există apărare 100%, indiferent câte măsuri vom lua, va exista întotdeauna posibilitatea să nu vedem dronele sau să nu le putem doborî”, a afirmat Mateiu.

Comandorul în rezervă consideră că astfel de incidente vor continua să fie posibile atât timp cât războiul se desfășoară în imediata apropiere a României.

În acest context, el le recomandă locuitorilor să trateze cu seriozitate mesajele de avertizare și să respecte măsurile elementare de protecție, chiar dacă alertele pot provoca disconfort în comunitățile și zonele turistice vizate.