Volumul de interviuri „Războiul fără sfârşit. Cum a schimbat invadarea Ucrainei regulile jocului”, de Armand Goşu, a fost lansat, duminică, la Salonul Internaţional de Carte Bookfest, profesorul Cristian Preda subliniind cu acest prilej că lucrarea, un „proiect pedagogic”, e gândit pentru a explica unui public larg ce se întâmplă în Rusia şi ce se întâmplă în general pe scenă internaţională, conform Agerpres.
„Şi această carte, precum cele dinainte, care cuprinde interviuri şi analizele făcute de Armand Goşu, sunt gândite, şi o spune chiar el, ca proiecte pedagogice. Sunt gândite pentru a explica unui public larg ce se întâmplă în Rusia şi ce se întâmplă în general pe scenă internaţională. (…) Sunt explicaţii pentru un public mai larg, pentru că este nevoie să cunoaştem ce este Rusia”, a spus Preda.
El a subliniat că există un deficit de cunoaştere la nivelul publicului referitor la Rusia.
„Aşa cum aş adăuga, există un deficit la nivelul cunoaşterii largi în privinţa Americii, în privinţa celorlalte state membre. Ştim foarte puţine lucruri la nivelul publicului larg despre ţări precum Letonia sau Portugalia. Învaţă oamenii din turism acum, fiindcă merg în diverse locuri. Dar ce este istoria acestor ţări, care sunt împreună cu noi în aceeaşi comunitate, nu e foarte, ca să zic aşa, consistent. Dar importanţa cunoaşterii Rusiei în acest context e şi mai mare, pentru că unul din vecinii noştri, cel cu care avem cea mai lungă frontieră, este sub atac din 2014, de 12 ani. Şi publicul românesc a luat la cunoştinţă acest lucru abia în 2022, atunci când agresiunea s-a extins. Gândiţi-vă în ce situaţie suntem. Am luat la cunoştinţă faptul că războiul din Iugoslavia se derula înainte, aproape, imediat. În timp ce agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a întârziat atât în luarea noastră de cunoştinţă”, a arătat profesorul Cristian Preda.
Totodată, el a remarcat că „în tot acest timp, Armand Goşu a scris despre agresiune, aşa cum a scris despre ce se întâmplă în celelalte foste republici sovietice”, o observaţie importantă din carte fiind legată de „felul în care Occidentul s-a raportat la erorile de interpretare ale agresiunii ruse în Ucraina”.
„Şi Armand Goşu notează foarte bine faptul că preconizarea unei victorii rapide a Rusiei a fost o eroare, dar ea a fost analizată în cancelariile Europene şi s-au tras concluzii de pe urma erorilor de interpretare. Apropo de ce spuneam mai devreme, nu cred că s-au tras toate concluziile în legătură cu proasta interpretare a situaţiei din Moldova sau a situaţiei politice din Ucraina până în 2022. Şi ar fi bine ca instituţiile noastre să tragă măcar acum, în 2026, concluzia. Pentru că poate, în felul ăsta, ne pregătesc mai bine să vânăm şi dronele. Fiindcă, aşa cum vedeţi, în Ucraina sunt mii şi mii de drone în fiecare zi şi, în cvasitotalitatea lor, ucrainenii le doboară şi la noi vine câte una şi nici una nu a fost doborâtă”, a susţinut Preda.
„Nu te educă TikTok-ul. Nu te educă Antena 3. Nu te educă România TV”
El a accentuat că acest fapt se întâmplă pentru că oamenii nu au înţeles despre ce e vorba şi din punct de vedere politic, şi din punct de vedere militar, iar pentru a înţelege „trebuie să citeşti”.
„Nu te educă TikTok-ul. Nu te educă Antena 3. Nu te educă România TV. Nu te educă posturile care stigmatizează tot ce se întâmplă bun în democraţia românească. Te pot educa oamenii care înţeleg acest fenomen şi cei care analizează, cum se întâmplă cu ceea ce face Armand Goşu. Asta este adevărata analiză politică. Cea pe care o găsiţi în pagina acestei cărţi. Pentru că veţi vedea că întrebările pe care le-a pus Armand Goşu tot timpul, cu ajutorul lui Lucian Popescu, au fost astea: cine are iniţiativa în război? Putin sau Zelenski? Cine sunt aliaţi şi cine duşmani în fiecare moment al desfăşurării conflictului? Ce influenţă are agresiunea rusă asupra altor dosare? Şi avem în cartea lui Armand Goşu, în aceste interviuri, excelente analize ale situaţiei din Georgia, de pildă, sau din Siria, pornind de la influenţa rusă în aceste ţări, care sunt foarte importante pentru Rusia. Ce înseamnă războiul cu drone? Cât de coerente sunt Statele Unite în tratarea acestui dosar? Cum e posibilă pacea? Ce poate să însemne ea? Astea sunt întrebările la care aceşti doi domni au răspuns. Sunt întrebările pe care le-au pus şi la care au căutat răspunsul. Dar aşa cum spunem, din carte veţi înţelege foarte bine şi alte conflicte, şi alte regimuri. Analiza făcută de pildă regimului Assad, înainte de căderea lui Bashar, este exemplară. Este brici. Şi vă ajută să înţelegeţi şi ce se întâmplă în Siria de astăzi, în 2026. Astea sunt repere fundamentale ale unui înţelegeri profunde a scenei internaţionale”, a mai spus Cristian Preda.
Armand Goşu urmăreşte desfăşurarea războiului din Ucraina şi negocierile de pace
Apărut anul acesta, la Editura Polirom, volumul „Războiul fără sfârşit. Cum a schimbat invadarea Ucrainei regulile jocului” este alcătuit din 22 de texte. Majoritatea sunt interviuri realizate cu istoricul şi publicistul Lucian Popescu, cartea incluzând şi un articol publicat în revista 22 şi alte două dintre interviuri făcute cu alte jurnaliste.
Cartea acoperă o perioadă care începe în toamna lui 2024, adică înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, ultimul text abordând pierderea alegerilor de către Viktor Orban în Ungaria.
Armand Goşu urmăreşte desfăşurarea războiului din Ucraina şi negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – şi poate iremediabil – unitatea lumii occidentale, precizează editura.
Sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce şi-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, şi a renunţat la poziţia strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfăşurare al luptelor şi, adeseori, deznodământul lor; evoluţiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului.
Autorul îmbină rigoarea istoricului cu analiza politică lucidă pentru a ghida prin acest labirint de interese politice şi acţiuni contradictorii, oferind cheia spre înţelegerea principalelor evenimente internaţionale din ultimii doi ani.