CTP vede că România a dat 'din lac în Marea Neagră' după blocajul Legii salarizării: 'Salariile și pensiile nu se vor mai putea plăti'

Cristian Tudor Popescu avertizează că ratarea Legii salarizării nu ar însemna doar pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR. Gazetarul susține că blocarea reformei poate contribui la retrogradarea României în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, ceea ce ar crește puternic costurile împrumuturilor și ar pune în pericol plata salariilor și pensiilor. Mesajul său vine după ce Sorin Grindeanu a declarat că adoptarea proiectului până la 31 august a devenit „spre imposibilă”.

Într-un mesaj intitulat „România, din lac în Marea Neagră”, Cristian Tudor Popescu critică pozițiile celor care susțin că statul ar trebui să renunțe la banii europeni decât să adopte o lege care nu aduce creșterile salariale așteptate și ar reduce unele valori din grile.

„Mai bine fără 770 milioane euro, decât să avem o lege a salarizării care nu crește salariile, ba chiar le micșorează, zic sindicatele, PSD, AUR, UDMR cu trompetele lor. Ce nu conștientizează toți aceștia este că nu «doar» vom pierde cele 770 milioane, ci, mai mult ca sigur, în urma ratării PNRR, agențiile de rating vor degrada România la categoria Junk, nerecomandată investitorilor și împrumutătorilor internaționali. Astfel, salariile și pensiile nu că nu vor crește, nu se vor mai putea plăti”, a scris CTP.

Intervenția gazetarului vine după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că România nu are încă o formă agreată a Legii salarizării și că adoptarea acesteia până la termenul prevăzut în PNRR este aproape imposibilă.

„Încă nu este un punct de vedere comun între ministere. Întâlnirea tehnică de la Cotroceni nu s-a încheiat cu o concluzie, nu pot să vă spun că avem o formă a acestei legi. Mi se pare foarte greu, spre imposibil, ca acum să venim cu o formă a legii care să ducă la aprobarea legii. Sunt termene imposibil de îndeplinit”, a declarat Grindeanu, după cum Stiripesurse.ro a relatat.

Noua Lege a salarizării reprezintă jalonul 420 din PNRR, iar termenul pentru adoptarea sa este 31 august 2026. De îndeplinirea acestuia depind aproximativ 770 de milioane de euro.

La ultima reuniune de la Cotroceni, PSD, PNL, USR și UDMR au primit varianta revizuită a proiectului, dar nu au ajuns la un verdict. Partidele au stabilit că, fără un consens între toate cele patru formațiuni, niciunul dintre ele nu va depune separat proiectul în Parlament.

Bruxelles-ul a respins varianta cu un cost prea mare

Blocajul nu este doar politic. Comisia Europeană a cerut Guvernului să refacă o parte dintre calculele proiectului, după ce impactul bugetar a crescut de la scenariul prudent de opt miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei.

Bruxelles-ul a solicitat României să identifice și să adopte măsuri care să acopere diferența de cost înaintea intrării în vigoare a noii legi. Printre variantele indicate de experții europeni s-a aflat inclusiv extinderea contribuției CASS asupra pensiilor.

Ilie Bolojan a confirmat că o versiune anterioară a proiectului a fost respinsă, în condițiile în care România nu demonstrase de unde va obține banii necesari. Guvernul a fost obligat să refacă estimările, fără a depăși limitele suportate de buget.

De ce se tem sindicatele și partidele

Ultima variantă a proiectului reduce valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor de la 4.100 la 4.000 de lei. În raport cu versiunea din iulie, aproximativ 95,6% dintre valorile salariale analizate sunt mai mici, iar față de prima variantă, din luna mai, 57,6% dintre pozițiile comparabile înregistrează reduceri.

Există însă diferențe importante între domenii. Unele funcții din cercetare pierd până la 18,5% față de varianta inițială, în timp ce anumite poziții din diplomație și justiție beneficiază de creșteri semnificative.

Aceste reduceri din grile nu ar trebui să producă automat o diminuare imediată a salariilor aflate în plată. Proiectul conține un mecanism tranzitoriu prin care diferența ar urma să fie compensată. Sindicatele contestă însă această soluție și susțin că simpla înghețare sau compensare temporară a veniturilor nu poate fi prezentată drept reformă salarială.

Kelemen Hunor a stabilit, la rândul său, că UDMR nu va susține o lege care reduce veniturile unor angajați din educație, sănătate sau administrație. Liderul UDMR a contestat soluția compensării salariilor mai mici prin sporuri, dar a arătat că neîndeplinirea jalonului nu înseamnă automat retrogradarea României la „junk”.

România se află deja la limita categoriei „junk”

Avertismentul lui Cristian Tudor Popescu pornește însă de la o vulnerabilitate reală. România se află în prezent pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor la marile agenții de evaluare financiară.

Fitch a menținut ratingul României la „BBB-”, iar Moody’s la „Baa3”, ambele cu perspectivă negativă. Următoarea treaptă în jos ar plasa țara în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

Fitch a avertizat că instabilitatea politică, întârzierea reformelor și riscul pierderii fondurilor din PNRR reduc încrederea în strategia fiscală a României. Moody’s a indicat explicit că adoptarea unei Legi a salarizării sustenabile ar reprezenta un semnal de consens politic pentru continuarea consolidării bugetare.

Ratarea unui singur jalon nu produce automat retrogradarea. Agențiile analizează ansamblul finanțelor publice, deficitul, datoria, stabilitatea politică și capacitatea Guvernului de a continua reformele. Pierderea celor 770 de milioane de euro și eșecul unei reforme importante ar adăuga însă presiune exact asupra criteriilor urmărite de evaluatori.

Ce ar însemna retrogradarea pentru salarii și pensii

Trecerea în categoria „junk” nu ar opri automat plata salariilor și pensiilor, însă ar putea scumpi puternic împrumuturile statului. O parte dintre fondurile internaționale nu pot investi în obligațiuni ale statelor aflate sub pragul recomandat investițiilor, ceea ce ar reduce numărul finanțatorilor disponibili.

România ar trebui astfel să ofere dobânzi mai mari pentru a atrage bani. Cum statul se împrumută inclusiv pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei, costurile suplimentare ar restrânge sumele disponibile pentru salarii, pensii, investiții și servicii publice.