O nouă cercetare arată că fenomenele meteorologice extreme de la mare altitudine oferă operatorilor de energie un răgaz valoros de câteva săptămâni pentru a pregăti rețelele electrice. Iarna, deasupra Arcticii, vânturi extrem de rapide rotesc aerul înghețat într-un veritabil „baraj invizibil” aflat la zeci de kilometri altitudine.
Însă, o dată la aproximativ două ierni, acest zid protector slăbește dramatic, scrie Earth.com. Vânturile își schimbă direcția, stratosfera se încălzește brusc cu zeci de grade în doar câteva zile, iar vortexul se poate scinda sau prăbuși.
Efectele nu se simt imediat la sol, ci coboară treptat. După două până la patru săptămâni de la o astfel de perturbare, aerul arctic ajunge în Europa, și aduce un ger cumplit.
Un nou studiu condus de cercetătoarea Regan Mudhar, în colaborare cu universitățile din Exeter și Newcastle, dezvăluie o legătură directă între aceste anomalii și securitatea energetică a continentului. Prăbușirea vortexului polar poate tripla riscul unei cereri extreme de energie electrică în Europa.
„Bestia din Est”
Cel mai concret exemplu s-a înregistrat în februarie 2018. Vortexul polar s-a rupt în două, iar la scurt timp Europa a fost lovită de valul de frig numit de presă „Bestia din Est”. Temperaturile au scăzut drastic, iar cererea de încălzire a explodat, atingând niveluri record.
Pentru a demonstra faptul că această creștere a consumului nu a fost o simplă coincidență, oamenii de știință au analizat 30 de evenimente similare din 1979 până în prezent și au rulat simulări climatice complexe. Atfel s-a dovedit că riscul ca cererea de energie să depășească cu peste 20% media sezonieră crește de 1,5 până la 3 ori în săptămânile de după o încălzire stratosferică bruscă.
Nu în toate țările va fi la fel
Studiul scoate în evidență diferențe majore de impact de la o țară la alta, influențate direct de modul în care sunt încălzite locuințele. De exemplu, țările scandinave au înregistrat doar creșteri modeste ale consumului, deoarece clădirile lor sunt perfect izolate, iar sistemele energetice locale sunt deja proiectate să facă față unui astfel de ger năprasnic.
La polul opus s-a aflat Franța, care a consemnat vârfuri masive de consum din cauza numărului mare de locuințe ce depind direct de încălzirea electrică.
O eventuală destabilizare a vortexului polar ar putea aduce în România câteva episoade de ger. Acest lucru va amplifica consumul de energie pentru încălzire și va pune la încercare stabilitatea rețelei energetice.
„Pe măsură ce trecem la zero emisii nete și înlocuim centralele pe gaz cu pompe de căldură electrice, valurile de frig vor pune o presiune tot mai mare pe rețele”, atrage atenția dr. Hannah Bloomfield de la Universitatea din Newcastle.
Patru săptămâni de pregătire
Deși efectele la sol sunt severe, fenomenul oferă și un avantaj. Întrucât încălzirea din stratosferă poate fi detectată de meteorologi cu mult timp înainte, operatorii de energie câștigă o fereastră de pregătire de două până la patru săptămâni.
Acest răgaz le permite distribuitorilor de energie, comercianților de combustibil și autorităților să își asigure rezervele și să evite penele masive de curent înainte ca valul de frig să lovească.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .