Conflictul din PNL ajunge la acuzații despre „sistem”: Sighiartău susține că justiția e folosită pentru răsturnarea rezultatului Congresului

Robert Sighiartău, secretar general al PNL ales la Congresul Extraordinar din 21 iunie, lansează un atac dur la adresa contestatarilor actualei conduceri liberale, pe care îi acuză că au încercat, pe rând, să schimbe conducerea partidului din interior, să îl înlăture pe Ilie Bolojan din funcția de premier și apoi să mute disputa politică în instanță.

Într-o postare pe Facebook, Sighiartău susține că acțiunile din justiție împotriva hotărârilor Consiliului Național și ale Congresului PNL nu mai reprezintă doar un conflict intern pentru putere, ci „un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”.

Reacția vine după ce Tribunalul București a suspendat provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie, actul care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie. Hotărârea instanței nu anulează explicit Congresul și nici nu repune automat în funcție vechea conducere, dar creează o incertitudine juridică majoră asupra efectelor Congresului, mai ales în condițiile în care există și dosare care vizează direct hotărârile adoptate atunci.

Sighiartău: Au încercat să schimbe conducerea PNL din interior. Au pierdut

Robert Sighiartău afirmă că adversarii actualei conduceri au încercat mai întâi să schimbe raportul de forțe în interiorul PNL, dar nu au reușit să obțină sprijinul majorității.

„Au încercat să schimbe conducerea PNL din interior. Nu au convins. Au pierdut”, a scris Sighiartău.

El îi acuză apoi pe contestatari că ar fi făcut „alianță cu PSD și AUR” pentru a da jos Guvernul Bolojan, astfel încât Ilie Bolojan să piardă funcția de prim-ministru și, ulterior, să poată fi îndepărtat și de la conducerea PNL.

Atac la tabăra Veștea: „Au încercat să impună un prim-vicepreședinte al PNL în funcția de prim-ministru”

Sighiartău se referă și la episodul desemnării lui Adrian Veștea pentru funcția de premier. Liberalul susține că adversarii lui Bolojan au încercat să impună „un prim-vicepreședinte al PNL” în funcția de prim-ministru „fără voința partidului și cu încălcarea regulilor democratice”.

Adrian Veștea a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan în contextul blocajului politic, însă nominalizarea sa a provocat o ruptură majoră în PNL. Ilie Bolojan și conducerea partidului au refuzat să susțină un guvern condus de Veștea, iar premierul desemnat a mers mai departe cu încercarea de a obține voturile Parlamentului.

Guvernul Veștea a fost respins ulterior de Parlament, primind 189 de voturi „pentru”, sub pragul de 233 necesar pentru învestire. AUR, formațiune de ale cărei voturi depindea în parte soarta cabinetului, nu a oferit sprijinul necesar.

Disputa s-a mutat în instanță

După eșecul politic al taberei Veștea, conflictul intern din PNL s-a mutat în justiție. Sighiartău susține că, la Tribunalul Ilfov, o contestație a fost admisă „în doar două ore”, fără citarea PNL și fără ca partidul să își poată exercita dreptul la apărare.

El se referă la dosarul în care contestatarii au obținut suspendarea unor decizii ale Biroului Politic Național al PNL privind poziția partidului față de Guvernul Veștea. Tribunalul Ilfov a suspendat două decizii luate de BPN al PNL, ca urmare a unei acțiuni depuse de mai mulți liberali.

Ulterior, contestatarii au deschis mai multe procese și la Tribunalul București, vizând hotărârile Consiliului Național Extraordinar și ale Congresului Extraordinar din 21 iunie. Potrivit informațiilor apărute public, au fost depuse acțiuni prin care se cere anularea hotărârilor adoptate la Congresul PNL, inclusiv cele privind noua conducere și modificările statutare.

Decizia Tribunalului București, folosită de ambele tabere

Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie, prin care a fost convocat Congresul din 21 iunie. Aceasta este o victorie juridică pentru contestatari, care pot susține că actul de convocare a Congresului a fost pus sub semnul întrebării de instanță.

În același timp, PNL și tabăra Bolojan insistă că decizia nu anulează Congresul, deoarece acesta a avut deja loc, iar hotărârile Congresului nu au fost suspendate explicit. Partidul a transmis anterior că noua conducere își exercită atribuțiile și că hotărârile adoptate la Congres rămân în vigoare până la o decizie contrară a instanței.

Sighiartău preia această linie politică și susține că adversarii actualei conduceri nu mai contestă doar o echipă de conducere, ci „votul și voința membrilor Partidului Național Liberal”.

„Acesta nu mai este un simplu conflict politic. Este un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”, afirmă secretarul general al PNL.

Sighiartău invocă „sistemul” și mecanismele de influență

În finalul postării, Robert Sighiartău sugerează că acțiunile contestatarilor ar putea scoate la iveală „mecanismele de influență” din spatele scenei politice.

„Cu cât aceste acțiuni devin mai evidente, cu atât vom înțelege mai bine cum funcționează ceea ce mulți numesc «sistemul» și mecanismele de influență, de presiune din spatele scenei politice”, scrie liderul liberal.

Sighiartău nu oferă probe concrete pentru această afirmație, dar mesajul aduce o radicalizare a discursului taberei Bolojan, care prezintă litigiile din instanță nu doar ca pe o dispută internă, ci ca pe o încercare de răsturnare a voinței majorității din PNL.

El anunță că actuala conducere va folosi „toate căile legale și democratice” pentru a apăra PNL, votul membrilor și principiile democratice.