Acasă Economie Comisia Europeană răstoarnă prognozele pentru România: Economia intră pe minus, după ce...

Comisia Europeană răstoarnă prognozele pentru România: Economia intră pe minus, după ce Bruxelles-ul anticipa creștere. Inflația și șomajul apasă și mai mult

0



Economia României se îndreaptă spre o contracție în 2026, după ce Comisia Europeană și-a revizuit în sens negativ estimările pentru țara noastră. Dacă în primăvară Bruxelles-ul anticipa o creștere modestă, de 0,1%, noile previziuni publicate marți indică o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,3%. În același timp, inflația ar urma să atingă o medie de 7,9%, șomajul să urce la 6,7%, iar datoria publică să continue să crească în următorii ani. Perspectivele sunt influențate de măsurile de reducere a deficitului bugetar, care au afectat consumul populației.

România trece de la creștere la contracție. Comisia Europeană anunță o revenire abia din 2027

Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene indică o deteriorare a situației României față de evaluarea realizată în primăvară.

În locul avansului de 0,1% estimat anterior, economia ar urma să încheie anul 2026 cu o scădere de aproximativ 0,3%. Pentru 2027, instituția europeană anticipează o creștere de 1,8%, sub prognoza precedentă de 2,3%.

Redresarea ar urma să continue în 2028, când avansul PIB este estimat la aproximativ 2%, potrivit prezentării generale a raportului.

Comisia explică evoluția negativă din acest an prin impactul măsurilor de consolidare fiscală asupra consumului privat. În schimb, investițiile publice finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au contribuit la limitarea declinului economic.

„Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, corelată cu o intensificare graduală a investițiilor private, va impulsiona creșterea PIB-ului real până la aproximativ 2% în anii 2027 și 2028. Proiectul de gaze offshore „Neptun Deep” și o competitivitate mai ridicată a costurilor vor susține exporturile, contribuind la reducerea suplimentară a deficitului extern”, arată Comisia Europeană, potrivit Mediafax.

Salariile și pensiile înghețate au afectat consumul. Economia ar urma să iasă din recesiune în 2027

Potrivit analizei europene, activitatea economică a început să scadă în ultimul trimestru din 2025, tendință care a continuat în prima jumătate a anului 2026.

Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, în timp ce inflația apropiată de 10% a diminuat puterea de cumpărare.

Investițiile private au fost afectate, la rândul lor, de instabilitatea politică prelungită, incertitudinile economice și scumpirea energiei.

Pentru a doua jumătate a acestui an, Comisia anticipează o stabilizare a activității economice, susținută de o revenire treptată a consumului, de exporturi și de investițiile realizate inclusiv prin finalizarea proiectelor din PNRR.

În 2027, reducerea inflației și unele majorări ale salariilor și pensiilor din sectorul public ar urma să sprijine veniturile populației.

Totuși, ritmul investițiilor publice este așteptat să încetinească odată cu diminuarea efectelor PNRR. Această evoluție ar putea fi compensată parțial de o absorbție mai mare a fondurilor europene de coeziune și de reluarea investițiilor private.

În analiza detaliată, Comisia estimează o creștere economică de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028.

Exploatarea gazelor naturale din proiectul Neptun Deep ar urma să contribuie la dezvoltarea economiei și la reducerea deficitului de cont curent, estimat să coboare sub 6% din PIB în 2028.

O eventuală relaxare a politicii monetare, pe măsură ce inflația scade, ar putea favoriza creditarea prin condiții de finanțare mai accesibile.

Comisia avertizează însă că perspectivele rămân vulnerabile la evoluțiile politice și economice.

„Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt orientate în sens negativ. O eventuală reapariție a instabilității politice ar putea îngreuna consolidarea fiscală pe termen mediu și ar putea afecta încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinea privind cererea externă, în special în sectorul auto, precum și îngrijorările legate de prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru sectorul prelucrător”, arată Comisia Europeană.

Șomajul ar putea ajunge la 6,7%, în timp ce salariile reale continuă să scadă

Slăbirea activității economice se reflectă și pe piața muncii, unde deteriorarea condițiilor a început încă din 2025.

Potrivit prognozei, numărul persoanelor ocupate ar urma să continue să scadă în 2026, iar rata șomajului ar putea atinge un nivel maxim de aproximativ 6,7%. O îmbunătățire este anticipată începând din 2027, odată cu revenirea economiei.

În același timp, înghețarea salariilor din sectorul public în 2025 și 2026 a determinat încetinirea creșterii salariilor nominale, în timp ce veniturile salariale reale au înregistrat scăderi.

Comisia se așteaptă ca ritmul majorărilor salariale să rămână moderat și în următorii ani, evoluție care ar putea contribui la menținerea competitivității externe prin limitarea costurilor reale cu forța de muncă.

Inflația rămâne ridicată. Scumpirile se vor tempera lent

România va continua să se confrunte cu presiuni importante asupra prețurilor, chiar dacă inflația este așteptată să scadă treptat după 2026.

Comisia Europeană estimează o inflație medie anuală, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), de 7,9% în 2026, comparativ cu 6,8% în anul precedent.

Accelerarea scumpirilor a fost provocată inițial de majorarea TVA și a accizelor, precum și de eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici.

În 2026, presiunile au fost amplificate de creșterea prețurilor internaționale ale petrolului și de seceta severă, care a afectat piața energiei electrice.

Pentru următorii ani, Bruxelles-ul estimează următoarea evoluție a inflației:

  • 2026: 7,9%

  • 2027: 4,4%

  • 2028: 3,8%

Chiar și în 2027, inflația ar urma să rămână peste intervalul-țintă al Băncii Naționale a României, de 2,5% ± 1 punct procentual.

Introducerea sistemului ETS2 în 2028 este așteptată să încetinească suplimentar procesul de reducere a inflației.

Deficitul bugetar scade, dar datoria publică se îndreaptă spre 64% din PIB

Măsurile fiscale adoptate în ultimii ani ar urma să contribuie la reducerea deficitului bugetar, însă dezechilibrul finanțelor publice va rămâne semnificativ.

Comisia estimează că deficitul guvernamental va coborî de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026.

Reducerea este explicată prin controlul cheltuielilor și prin efectele măsurilor fiscale adoptate în a doua parte a anului trecut.

„Se estimează că deficitul guvernamental al României va scădea la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Această evoluție reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025, precum și controlul strict al execuției bugetare de până acum în acest an.

Cheltuielile curente, ca pondere în PIB, urmează să scadă cu aproximativ 1 punct procentual din PIB în acest an, pe fondul înghețării în termeni nominali a pensiilor și a salariilor din sectorul public. În ceea ce privește veniturile, aplicarea majorărilor de taxe și impozite adoptate în 2024 și 2025 (TVA, impozitarea proprietăților, contribuția pentru sănătate) va duce la o creștere a veniturilor cu 1,2 puncte procentuale din PIB”, potrivit Comisiei Europene.

Pentru 2027, deficitul este estimat la 5,8% din PIB, iar în 2028 ar urma să ajungă la 5,6%.

În paralel, cheltuielile pentru apărare vor crește de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, inclusiv prin utilizarea împrumuturilor disponibile în cadrul programului european SAFE.

Datoria guvernamentală este prognozată să urce de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% în 2028, pe fondul deficitelor persistente și al costurilor cu dobânzile.

Economia Uniunii Europene continuă să crească, în contrast cu România

În timp ce România este așteptată să înregistreze o contracție economică în 2026, perspectivele pentru ansamblul Uniunii Europene indică menținerea creșterii.

Potrivit prognozei de toamnă, economia UE a evoluat peste așteptări în primele trei trimestre ale anului, în ciuda inflației persistente și a condițiilor de finanțare mai restrictive.

Comisia estimează o creștere economică de 1,4% pentru Uniunea Europeană în 2026, urmată de un avans similar în 2027 și de 1,5% în 2028.

În zona euro, PIB-ul real ar urma să crească cu 1,2% în 2026 și 2027, respectiv cu 1,3% în 2028. La nivelul întregii Uniuni, inflația este estimată la 3,3% în 2026, 3,2% în 2027 și 2,3% în 2028. Pentru zona euro, prognoza indică o inflație de 3,2% în acest an, 3,1% anul viitor și 2,1% în 2028.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .