Colegiul Medicilor din România cere o nouă Lege a Sănătății și plata corectă a gărzilor

Colegiul Medicilor din România (CMR) a solicitat miercuri, într-o scrisoare deschisă adresată premierului desemnat, Luca Niculescu, și liderilor politici, includerea în programul de guvernare a unor măsuri privind distribuția echilibrată a medicilor la nivel național, actualizarea remunerației gărzilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și finanțarea predictibilă a serviciilor medicale, precum și elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale.

În document, CMR susține că reforma sistemului sanitar trebuie să pornească de la nevoile pacienților și ale personalului medical și să urmărească eficientizarea serviciilor, îmbunătățirea accesului la îngrijire și asigurarea unor condiții adecvate pentru desfășurarea activității medicale.

Una dintre principalele priorități vizează asigurarea și păstrarea resursei umane în sistemul sanitar, prin implementarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022-2030 și elaborarea unei strategii naționale pentru distribuția echilibrată a medicilor.

Potrivit CMR, planificarea personalului trebuie să țină cont de numărul medicilor activi, posturile vacante, evoluția demografică, nevoile de sănătate ale populației și distribuția specialităților pe regiuni și niveluri de asistență medicală. Organizația propune, de asemenea, corelarea locurilor și posturilor de rezidențiat cu necesarul estimat de specialiști și cu capacitatea de formare.

O altă prioritate este îmbunătățirea condițiilor de muncă și respectarea drepturilor personalului medical. CMR solicită reglementarea volumului de activitate, dimensionarea corespunzătoare a echipelor și a liniilor de gardă și asigurarea unor spații de lucru funcționale, în condiții de siguranță.

În privința gărzilor, Colegiul Medicilor cere modificarea legislației astfel încât munca prestată în afara normei legale să fie remunerată prin raportare la salariul de bază actual, nu la cel din 2017. Organizația solicită și finanțarea corespunzătoare a activității de gardă, precum și respectarea limitelor timpului de muncă și a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă.

”Considerăm că rezolvarea acestei probleme va avea un prim impact pozitiv în îmbunătățirea accesului la servicii medicale, fără a genera un impact financiar considerabil. Această măsură trebuie fundamentată bugetar și corelată cu reglementările salariale și fiscal-bugetare aplicabile”, se arată în document.

Totodată, organizarea activității curente și a gărzilor trebuie să permită respectarea efectivă a limitelor timpului de muncă și a perioadelor legale de repaus, inclusiv a repausului de după gardă. Acoperirea programului trebuie planificată astfel încât acordarea timpului de repaus să nu compromită continuitatea îngrijirii pacienților.

O altă propunere se referă la finanțarea predictibilă a serviciilor medicale, printr-o metodologie transparentă de evaluare periodică a costurilor reale, și un calendar de revizuire a mecanismelor de finanțare și decontare. CMR consideră că alocările trebuie să reflecte costurile cu personalul, medicamentele, materialele sanitare, utilitățile și întreținerea echipamentelor, precum și complexitatea cazurilor și nevoile populației.

Organizația mai solicită consolidarea medicinei de familie, a asistenței medicale comunitare și a ambulatoriilor de specialitate, alături de eficientizarea serviciilor spitalicești. Printre măsurile propuse se numără finanțarea adecvată a medicinei de familie, dezvoltarea și distribuția echitabilă a centrelor de permanență, extinderea spitalizării de zi atunci când este justificată medical și reducerea internărilor evitabile.

CMR pledează și pentru o mai bună coordonare între nivelurile de asistență medicală, prin trasee clare de trimitere, și asigurarea continuității tratamentului după externare, inclusiv prin servicii de recuperare, îngrijiri la domiciliu și îngrijiri paliative.

În ceea ce privește aprovizionarea cu medicamente, Colegiul Medicilor are în vedere dezvoltarea unui sistem național interoperabil de raportare a stocurilor și notificare a discontinuităților, cu alerte automatizate și intervenții coordonate de Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, în limitele competențelor legale.

Mecanismul – spun medicii – ar trebui să permită identificarea timpurie a riscurilor de întrerupere a tratamentelor, desemnarea instituțiilor responsabile și comunicarea către medici a termenelor estimate de disponibilitate a medicamentelor sau a alternativelor existente.

Colegiul Medicilor vrea și includerea în programul de guvernare a angajamentului de elaborare și înaintare către Parlament a unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale, cu un calendar public pentru consultare și finalizare.

”Reforma trebuie să pornească de la evaluarea cadrului actual, inclusiv a Legii nr. 95/2006, pentru identificarea suprapunerilor, neclarităților și dispozițiilor care necesită actualizare. Noua Lege a Sănătății trebuie să ofere un cadru coerent pentru organizarea și finanțarea sistemului, coordonarea serviciilor, responsabilitățile instituționale și accesul pacienților la îngrijire”, afirmă CMR.

Potrivit sursei citate, noua Lege a Profesiei Medicale trebuie să reglementeze coerent și sustenabil accesul și exercitarea profesiei, garantând drepturile, siguranța și demnitatea medicilor în strânsă corelare cu drepturile pacienților și normele europene (Directiva 2003/88/CE, Directiva 2004/38/CE).

Astfel, afirmă CMR, pentru a răspunde realităților din sistemul sanitar, cadrul legislativ trebuie să soluționeze prioritar:

recunoașterea gărzilor ca muncă suplimentară raportată la salariul de bază actual, eliminarea paralelelor contractuale restrictive și garantarea repausului zilnic/săptămânal obligatoriu după gardă;

reformatarea completă a răspunderii civile și penale prin definirea clară a deficitului de îngrijire, prioritizarea expertizei medico-legale și profesionale și protejarea actului medical de incriminarea penală nejustificată;

reducerea barierelor birocratice de prescriere între medicina primară și cea de specialitate, asigurând continuitatea îngrijirilor și accesul la terapii avansate;

garantarea condițiilor minimale de infrastructură, digitalizare și igienă, alături de mecanisme ferme de protecție împotriva hărțuirii, bullyingului și discriminării la locul de muncă.