Cod de caniculă, alertă de ”brain fog”. Cum explică neurologii stările de confuzie și deciziile pripite

Zilele toride de vară vin adesea la pachet cu o senzație de oboseală mintală pe care o punem pe seama lipsei de odihnă sau poate a volumului de muncă. Specialiștii subliniază, însă, că dificultățile de concentrare, stările de iritabilitate sau deciziile mai puțin inspirate luate pe timp de caniculă au o explicație pur biologică. Când mercurul din termometre depășește cu doar câteva grade limita de confort a organismului, creierul intră într-un mod de funcționare diferit, redirecționându-și resursele pentru a gestiona stresul termic.

Fenomenul de „brain fog” (n.r. ceață mintală) este un răspuns fiziologic. La birou, când aerul condiționat nu face față și simțim că trebuie să citim aceeași propoziție de trei ori fără să o înțelegem sau uităm brusc ce voiam să facem, nu este vorba despre o lipsă de atenție. Creierul resimte căldura excesivă din mediu și reacționează printr-o încetinire a vitezei de procesare a informațiilor.

Mecanismul este în primul rând unul de adaptare și prioritizare, după cum explică specialiștii. „În momentul în care corpul se supraîncălzește, creierul trebuie să ia rapid o decizie privind modul în care își consumă resursele. Cea mai mare parte a energiei este redirecționată imediat către hipotalamus, centrul de comandă responsabil cu termoreglarea și menținerea echilibrului intern.

Din acest motiv, funcțiile cognitive complexe, precum concentrarea profundă, procesarea logică sau memoria de scurtă durată, trec temporar în plan secund. Practic, raționamentul primește mai puține resurse, de unde și acele lapsusuri frecvente sau reacții irascibile”, explică dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog în cadrul clinicii Neuroaxis.

Pe lângă redistribuirea resurselor de energie, expunerea la temperaturi ridicate influențează și mediul intern al creierului. În condiții normale, bariera hematoencefalică acționează ca un filtru extrem de strict, protejând țesutul nervos de factori nocivi.

La un nivel de stres termic ridicat, această barieră își pierde din eficiență și devine mai permeabilă. „Din cauza acestui fenomen, anumiți compuși care în mod normal ar fi blocați pot ajunge în mediul cerebral, favorizând un proces de inflamație ușoară.

Această reacție afectează comunicarea optimă dintre neuroni și reduce capacitatea de funcționare a creierului, explicând astfel oboseala decizională și timpul de reacție vizibil întârziat pe care le experimentăm în zilele caniculare”, detaliază dr. Dan Mitrea.

Pentru a menține randamentul cognitiv în zilele cu temperaturi extreme, medicii recomandă o atenție sporită la mediul înconjurător. Menținerea unei temperaturi corporale optime este singura modalitate prin care creierul își poate folosi resursele la capacitate maximă pentru activitățile zilnice.

Astfel, hidratarea constantă și refugiul în spații climatizate sau umbrite nu sunt doar măsuri de prevenire a insolației fizice, ci metode directe de a ne păstra claritatea mentală.

Atunci când primele semne de confuzie, lentoare în gândire sau iritabilitate își fac apariția, medicii ne sfătuiesc să ajutăm organismul să se răcească, pentru ca sistemul nervos să își poată relua funcțiile cognitive la parametri normali.