Un vot din Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din Senat a reaprins discuția despre felul în care partidele se aliniază în Parlament pe proiecte cu impact digital și economic.
Marți, comisia a dat raport favorabil, cu amendamente, pentru L260/2026, propunerea USR privind verificarea electronică a vârstei pentru produse și servicii cu restricții de vârstă în mediul online. Raportul favorabil a trecut cu voturile USR, PNL și AUR, în timp ce PSD s-a abținut. Pe fișa legislativă a proiectului figurează deja raportul favorabil depus în 12 mai, după ce inițiativa primise și avize negative de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia economică și Consiliul Economic și Social.
Proiectul, inițiat de parlamentari USR, prevede ca operatorii online care vând sau oferă acces la produse și servicii pentru care există o limită legală de vârstă (precum alcool, tutun sau alte servicii restricționate) să verifice electronic vârsta consumatorilor înainte de finalizarea comenzii sau acordarea accesului. În lipsa confirmării vârstei, vânzarea ori accesul ar urma să fie interzise. Textul prevede și că, în procedura de confirmare, nu pot fi solicitate, copiate sau stocate acte de identitate, ci doar rezultatul verificării și marcajul temporal necesar dovedirii controlului.
O lege națională peste o soluție europeană
Miza controversată nu este protejarea minorilor, obiectiv greu de contestat, ci oportunitatea unei reglementări naționale separate, în condițiile în care Comisia Europeană a anunțat deja o soluție europeană de verificare a vârstei. Comisia spune că a dezvoltat o abordare armonizată la nivelul UE, prin care utilizatorii pot dovedi că au vârsta necesară pentru accesarea unor site-uri sau servicii cu restricții, fără să transmită alte date personale. Soluția este prezentată ca interoperabilă cu viitoarele portofele europene de identitate digitală și ca parte a implementării Digital Services Act.
Mai mult, Comisia Europeană a adoptat la finalul lunii aprilie o recomandare pentru ca statele membre să accelereze implementarea unor soluții de verificare a vârstei până la finalul anului 2026, folosind blueprintul european și mecanisme de dovadă anonimă a vârstei. Recomandarea urmărește tocmai evitarea fragmentării și construirea unui cadru comun, în care platformele și statele membre să folosească soluții compatibile între ele.
În acest context, inițiativa românească riscă să fie percepută ca o suprareglementare, în care statul ar urma să creeze propriul mecanism, operat prin Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce UE pune deja la dispoziție o arhitectură comună. Forma inițială a proiectului instituia un „Serviciu public de verificare a vârstei”, sistem informatic interoperabil dezvoltat și operat de MAI, pus gratuit la dispoziția comercianților online. În raportul comisiei, termenul de operaționalizare a fost dus la 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, iar amenzile pentru comercianții care nu respectă obligația rămân între 15.000 și 25.000 de lei.
Avize negative, dar raport favorabil
Raportul comisiei consemnează că, pe traseul legislativ, Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil inițiativa, iar Consiliul Fiscal a arătat că propunerea nu întrunește cerințele legii responsabilității fiscal-bugetare pentru acte normative care duc la majorarea cheltuielilor bugetare. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului și Comisia economică au transmis avize negative, ambele cu majoritate de voturi. Cu toate acestea, comisia sesizată în fond a decis, tot cu majoritate, să trimită proiectul mai departe cu raport de admitere.
Politic, votul este cu atât mai sensibil cu cât alătură USR și PNL de AUR pe un proiect criticat ca redundant în raport cu direcția europeană. PSD, potrivit informațiilor politice, nu a votat împotrivă, dar s-a abținut, lăsând raportul favorabil să fie construit de celelalte trei formațiuni. În practică, partidele care se delimitează frecvent de AUR au ajuns, în această comisie, să susțină aceeași soluție legislativă cu formațiunea lui George Simion.
AUR, în paralel, proiect pentru eliminarea „taxei Temu”
În același timp, AUR a înregistrat la Senat o altă inițiativă cu miză economică: B246/2026, proiectul pentru abrogarea articolului XXII din Legea nr. 239/2025. Textul atașat prevede, într-un articol unic, eliminarea exactă a prevederii care a instituit taxa logistică pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri.
Fișa de la Senat arată că proiectul B246/2026 este inițiat de parlamentari AUR, a fost înregistrat la Senat în 23 aprilie și trimis pentru avize, Consiliul Economic și Social transmițând deja un aviz negativ. Articolul pe care AUR vrea să îl abroge stabilește o taxă logistică de 25 de lei pentru fiecare colet cu bunuri sub 150 de euro care intră în România din afara Uniunii Europene, inclusiv în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din țări terțe.
Taxa, supranumită în spațiul public „taxa Temu” sau „taxa Shein”, a fost justificată de Guvern prin nevoia de a gestiona fluxurile masive de colete ieftine provenite din afara UE și de a combate fragmentarea artificială a comenzilor. Taxa ar fi adus aproape 49 de milioane de lei la buget în prima lună de aplicare.
O asemenea lege ar avantaja interese comerciale chinezești, iar noua „alianță” de conjuctură din Senat riscă să împingă proiectul mai departe doar din dorința de a vota diferit de PSD.
