Povestea filmului „Clara” în cinematografele românești
Filmul „Clara”, regizat de Sabin Dorohoi, va avea premiera în cinematografele din România pe 11 octombrie. Această lucrare cinematografică românească abordează subiectul migrației dintr-o perspectivă unic, concentrându-se asupra copiilor lăsați în urmă de părinții care pleacă în străinătate în căutarea unei vieți mai bune.
Un subiect rar explorat în cinematografia română
„Clara” este primul lungmetraj românesc care tratează migrația prin prisma problemelor sociale legate de copiii care rămân în țară, adesea la bunici sau alte rude. Aceasta este o realitate serioasă și controversată, care nu a fost explorată în detaliu în filmele autohtone până acum.
Sinopsisul filmului
Pelicula urmărește povestea Clarei, o profesoară care se ocupă de îngrijirea unei case și a unei fetițe din Germania. Raportul Clarei cu fiul ei, rămas acasă, devine complex după ce acesta dispare în încercarea de a o găsi. Părintele este forțat să se întoarcă în satul său natal din România, unde se confruntă nu doar cu temerile legate de dispariția copilului, ci și cu eșecul său ca mamă.
Reflecțiile regizorului despre subiectul filmului
Regizorul Sabin Dorohoi subliniază în declarațiile sale că filmul abordează tema dorului. „Este o stare umană profundă, mai mult decât un sentiment. Dorul devine o condiție umană esențială, comparabilă cu somnul. În momentul în care te afli departe de țară, granițele dintre dor, identitate și patriotism devin adesea neclare,” afirmă Dorohoi, subliniind astfel complexitatea emoțiilor resimțite de cei care migrează.
Proiecții și interacțiuni cu publicul
De la lansarea de gală programată la Movieplex Plaza România, echipa filmului va organiza o caravană națională. Vor fi 16 proiecții speciale în orașe din întreaga țară, în cadrul cărora actorii și producătorii vor dialoga cu publicul în sesiuni de întrebări și răspunsuri. Aceste proiecții includ participarea unor specialiști în pedagogie și psihologie, printr-un parteneriat cu Salvați Copiii, care susține inițiativele de dezbatere socială promovate de „Clara”.
Premiere internaționale și recunoaștere
„Clara” a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film Cottbus în 2023, unde a câștigat și premiul publicului. Succesul filmului a continuat cu o serie de premii și nominalizări la festivaluri internaționale precum Kolkata International Film Festival, South East European Film Festival din Los Angeles și multe altele.
Recepția criticilor și impactul social
Critica de film a lăudat „Clara” pentru modul în care abordează teme sensibile. Televiziunea RBB din Germania a subliniat costul pe care oamenii din estul Europei îl suportă pentru a munci în vest. De asemenea, Sudwest Presse a evidențiat abordarea poetică a filmului în explorarea acestei teme sociale critice.
Un film relevant pentru realitățile românești
„Clara” aduce în discuție realitatea a peste 5 milioane de români care lucrează în străinătate și a zecilor de mii de copii rămași acasă, crescând adesea cu bunicii. Această migrație a forței de muncă este o problemă cu amploare mondială, observată și în alte țări cum ar fi Ucraina, Mexic, Spania sau Polonia.
Statistici și situația actuală
Potrivit publicației Financial Times, migrația românească se situează pe locul trei la nivel global, după plecările forțate cauzate de război din Ucraina și Siria. Aceste date subliniază importanta și relevanța internațională a subiectului abordat în filmul „Clara”, care își propune să atragă atenția asupra unei probleme contemporane cu impact profund asupra societății românești.
Filmulețul „Clara” la festivaluri internaționale
Filmulețul „Clara” a fost prezentat la festivaluri de film de pe patru continente.
Motivația din spatele creației
Regizorul Sabin Dorohoi dezvăluie că a vrut să reflecte realitatea rar discutată a celor care sunt nevoiți să părăsească locuințele și familiile pentru a se întreține, precum și discriminările cu care se confruntă atât în țările în care ajung, cât și din partea românilor care îi consideră marginalizați.
Suferințele migrației
„Migrația reprezintă o suferință profundă pentru întreaga țară. Nimic nu poate uni mai mult oamenii decât o durere comună. Conaționalii noștri din diaspora au fost etichetați drept „căpșunari”, „trădători”, „sclavi”, sau „leproși”. Au fost ridiculizați pentru casele construite și acum părăsite, fiind acuzați că și-au neglijat copiii rămași acasă. Li s-a spus că nu ar trebui să aibă drept de vot și că nu ar trebui să se întoarcă în țară în timpul pandemiei pentru a nu răspândi virusul, deși mulți s-au confruntat cu pierderi de locuri de muncă și locuințe. Supuși la numeroase presiuni, emigranții români suferă frecvent de anxietate și depresie. Un studiu medical a arătat că majoritatea lor vin la farmacii cu rețete pentru antidepresive și medicamente psihotrope. Se confruntă constant cu dorul de casă!”, afirmă Sabin Dorohoi.
Distribuția filmului
În rolurile principale se regăsesc Olga Török (Clara), Ovidiu Crișan (Nicolae), Luca Puia (Ionuț) și Elina Leitl (Johanna). De asemenea, printre actorii care interpretează roluri secundare se numără Mădălina Ghițescu-Petre, Ida Jarcsek-Gaza, David Rott, Dan Mirea, Paula Maria Frunzetti, Codrea Ioan, Camelia Ghinea, Tokai Andrea, Török Silvia, Claudia Ieremia, Ana Maria Cojocaru, Attila Kiss și Ileana Carmen Caprariu-Nemecsek.
Detalii tehnice ale filmului
Scenariul a fost elaborat de Ruxandra Ghițescu, producția fiind realizată de Daniel Burlac, Daniel Ehrenberg și Sabin Dorohoi, cu Viorel Chesaru în rol de co-producător. Directorul de imagine este Lulu de Hillerin, scenografia a fost realizată de Anca Miron și Sonia Constantinescu. Montajul a fost efectuat de Mircea Lăcătuș, muzica este semnată de Eduard Dabrowski, hainele au fost create de Lumi Mihai și Sybille Gänßlen-Zeit, iar coafurile poartă semnătura lui Marius Schiel, cu machiajul realizat de Elena-Diana Zăstran.
Locațiile de filmare
Pelicula a fost filmată în orașul german Ulm, precum și în localitățile Reșița și Bocșa din județul Caraș-Severin, având secvențe filmate pe malurile Dunării la Dubova și Cazanele Dunării în Mehedinți.
Originile filmului „Clara”
Pelicula se bazează pe un scurtmetraj bine primit în urmă cu zece ani, intitulat „Calea Dunării”, care a intrat în competiția Short List pentru Oscar în 2014, câștigând marele premiu la Festivalul de Film de la Chicago, SUA. Secvențe din acest scurtmetraj au fost incluse în videoclipul „Voltaj – De la capăt”, ceea ce a determinat ca filmul să devină primul și singurul film românesc a cărui secvențe au fost proiectate în cadrul concursului de muzică Eurovision de la Viena în 2015, având un audiență globală de peste 180 de milioane de persoane, conform statisticilor Eurovision. Filmuletul a obținut premiul de imagine la Capalbio în Italia și premiul publicului la Montpelier în Franța, fiind nominalizat la peste 20 de festivaluri internaționale și difuzat pe 10 posturi de televiziune din România.
