Decesul Papei Francisc, anunțat în dimineața de Luni Paștelui, a șocat comunitatea catolică și a marcat începutul unei noi etape istorice: alegerea celui de-al 267-lea Suveran Pontif. În timp ce Vaticanul se pregătește pentru ceremonii funerare și perioada de doliu, toată atenția se concentrează asupra conclavului cardinalilor, un ritual esențial ce va determina cine va deveni următorul lider al Bisericii Catolice.
Papa Francisc a decedat la vârsta de 88 de ani, la o zi după ce a salutat credincioșii din Piața Sfântul Petru, deși se afla în stare vizibilă de slăbiciune. Se aflase în convalescență după o pneumonie severă și suferea de insuficiență renală. Moartea sa a lăsat un gol profund în rândul episcopatului și credincioșilor, ridicând întrebarea majoră: cine va conduce Biserica de acum înainte?
Ce este conclavul și cum funcționează?
Atunci când un Papă decedează, „Scaunul Sfântului Petru” devine vacant, într-o perioadă denumită sede vacante. Această etapă implică o serie de ceremonii, însemnate prin organizarea funeraliilor pe parcursul a patru până la șase zile, urmate de o perioadă oficială de doliu de nouă zile, cunoscută drept novendiale.
În același timp, cardinalii din întreaga lume se adună la Roma pentru a participa la „congregațiile generale”, unde au loc discuții pregătitoare, dar și momente de reflecție și rugăciune. Numai cardinalii cu vârsta sub 80 de ani sunt eligibili să voteze în conclav, care se desfășoară în Capela Sixtină.
Înainte de a demara votul, cardinalii își depun un jurământ de confidențialitate strictă. Cei care nu participă la conclav sunt excluși prin comanda „Extra omnes!”. Ceremonia începe cu o slujbă, urmată de primul vot, care este de obicei simbolic, desfășurat seara.
Votul se realizează de două ori pe zi în sesiuni distincte (dimineața și după-amiaza), fiecare cu câte două runde. Cardinalii înscriu pe un buletin însemnarea „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”) și îl plasează într-o urnă dedicată, invocând solemn: „Îl chem ca martor pe Hristos Domnul, care va fi judecătorul meu, că votul meu este acordat celui care, înaintea lui Dumnezeu, cred că ar trebui să fie ales”.
În cazul în care niciun cardinal nu reușește să obțină două treimi din voturi, buletinele sunt distruse prin ardere cu substanțe chimice ce generează fum negru. Atunci când un Papă este ales, fumul devine alb, iar clopotele Vaticanului anunță numirea: Habemus Papam.
Cine sunt favoritii?
Toti candidații posibili sunt bărbați, fiindcă în Biserica Catolică femeilor le este interzis accesul la preoție. Vârsta medie a cardinalilor favoriți este de aproximativ 69 de ani.
Mai jos sunt principalii candidați care ar putea deveni următorul Suveran Pontif.
Nouă bărbați au fost nominalizați – deși, conform regulilor Bisericii, doar bărbații pot fi aleși, excluzând astfel femeile de la preoție – provenind din diverse medii, țări și curente teologice. Niciunul dintre aceștia nu este în mod special tânăr, vârsta medie fiind în jur de 69 de ani.
Cardinalul Pietro Parolin
În prezent de 70 de ani, italianul Pietro Parolin a fost secretarul de stat al Papei Francisc și este considerat principalul favorit pentru a-i succeda, potrivit analistilor. Parolin, un diplomat moderat cu o carieră impresionantă, a avut un rol semnificativ în îmbunătățirea relațiilor dintre SUA și Cuba în 2014.
Cardinalul Luis Antonio Tagle
Acesta are 67 de ani și provine din Filipine. Este perceput ca o persoană carismatică și talentată în comunicarea cu mass-media. Dacă va fi ales, Tagle ar deveni primul Papă asiatic. Este de asemenea cunoscut pentru vederile sale de stânga.
Cardinalul Peter Turkson
Originar din Ghana și având 76 de ani, Peter Turkson este poliglot și apreciat pentru carisma sa personală. Totuși, opiniile sale sunt considerate relativ conservatoare.
Opinie conservatoare asupra cardinalului Turkson
Opinile cardinalului Turkson sunt vizibil influențate de platformele liberale în ceea ce privește homosexualitatea, ecologia și justiția socială, aspecte ce ar putea să nu fie pe placul colegilor săi conservatori.
Turkson, un om versat, vorbește fluent în engleză, fante, franceză, italiană, germană și ebraică, având de asemenea cunoștințe de latină și greacă.
Cardinalul Péter Erdő
Ungurul Péter Erdő, în vârstă de 72 de ani, a crescut în perioada comunistă și ar putea aduce o abordare mai conservatoare decât Papa Francisc. A supraviețuit unui atac îndreptat împotriva locuinței familiei sale, experiență care i-a influențat profund viziunea asupra lumii. Este considerat o opțiune de compromis, conform publicației US Catholic.
Cardinalul Mykola Bychok
Mykola Bychok, cu 45 de ani, este cel mai tânăr candidat. El conduce Biserica greco-catolică din Melbourne, Australia, și este perceput ca un „joker” în această competiție. Anul trecut, el a fost numit cardinal și și-a câștigat notorietatea prin pozițiile sale manifestate în privința crizei din Ucraina.
Cardinalul Angelo Scola
Cardinalul italian Angelo Scola, în vârstă de 83 de ani, a fost văzut ca un favorit și la conclavul din 2013, în care Papa Francisc a obținut victoria. Scola susține dialogul între catolicism și islam, argumentând că cele două religii își împărtășesc valori fundamentale.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu
Fridolin Ambongo Besungu, cardinal din Republica Congo, are 65 de ani și este cunoscut pentru diferitele sale perspective față de Papa Francisc. El a declarat că binecuvântările acordate cuplurilor de același sex reprezintă „o formă de imperialism occidental”, considerând că acestea nu sunt aplicabile în contextul african.
Cardinalul Raymond Burke
Cardinalul Raymond Burke, un american în vârstă de 76 de ani din Wisconsin, se remarcă printre cei mai vocali critici ai Papei Francisc. Este văzut ca un ultra-conservator, iar o eventuală alegere a sa ar aduce o viziune tradiționalistă în fruntea Bisericii.
Cardinalul Matteo Zuppi
Matteo Zuppi, arhiepiscopul de Bologna și în vârstă de 69 de ani, este unul dintre candidații favoriți ai Papei Francisc. În calitate de președinte al Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi a fost criticat de către susținătorii conservatori pentru deschiderea sa față de comunitatea LGBTQ+.
Procesul de alegere a Papei
După decesul Papei, scaunul Sfântului Petru este declarat vacant, corespunzător termenului „sede vacante”. Ceremonia de înmormântare a Papei are loc în termen de 4-6 zile, urmată de o perioadă de doliu de nouă zile.
Cardinalii din întreaga lume se reunesc în Roma pentru ședințe denumite „congregații generale”. Toți cardinalii pot participa la discuții, însă doar cei care au sub 80 de ani au drept de vot în Capela Sixtină.
După ce depun jurământul de confidențialitate, maestrul ceremoniilor liturgice pronunță „Extra omnes”, adică toți cei neimplicați trebuie să părăsească capela. Rămâne doar un cardinal vârstnic, care își va exprima gândurile despre calitățile viitorului papă înainte de a se retrage din sală.
În prima seară, are loc un vot simbolic, ulterior desfășurându-se două sesiuni de vot pe zi, dimineața și după-amiaza, fiecare cu câte două tururi de vot. Fiecare cardinal completează un bilet cu textul „Eligo in Summum Pontificem” – „Îl aleg ca Suveran Pontif” și își depune votul într-o urnă.
După numărarea voturilor, buletinele sunt străpunse, legate cu ață și supuse arderii cu o substanță chimică. Fumul negru semnalează că nu a fost ales un nou papă, în vreme ce fumul alb anunță alegerea noului Suveran Pontif.
