Oamenii de ştiinţă din Australia au identificat un mecanism ascuns care explică motivul pentru care unele forme de cancer mamar pot să reapară la mulţi ani după un tratament care a avut succes, oferind astfel o potenţială nouă ţintă de cercetare pentru a preveni recidivele, informează Xinhua.
Cercetătorii de la Institutul Garvan de Cercetări Medicale din Australia au cartografiat factorii care determină celule canceroase mamare să reziste la terapie printr-o creştere extrem de lentă, în loc să intre într-o stare complet latentă, precizează un comunicat de presă publicat marţi din acest institut australian, potrivit Agerpres.
Studiul a relevat existenţa unor celule „rebele” care îşi modifică programarea genetică pentru a se putea divide într-un ritm extrem de lent, ceea ce înseamnă că ele ar putea forma tumori microscopice care se dezvoltă neobservate în organe îndepărtate, evitând detectarea timp de decenii, potrivit aceluiaşi comunicat.
Această cercetare abordează o provocare majoră pentru pacientele cu cancer mamar cu receptori de estrogen pozitivi, în cazul cărora riscul de recidivă poate persista timp de mulţi ani după ce au fost declarate vindecate, se arată în comunicat.
Se ştie că recidiva apare atunci când celulele canceroase latente din oase sau din alte organe „se trezesc” şi metastazează. Noul studiu, publicat în revista Nature Communications, identifică o cale paralelă prin care celulele ascunse formează tumori secundare, sugerând noi abordări pentru prevenirea metastazelor.
Deşi au o creştere lentă, aceste celule canceroase sunt departe de a fi inofensive. Odată ce „micrometastazele” lor devin detectabile sau afectează organe vitale, precum creierul sau oasele, ele se pot transforma în recidive care pun viaţa în pericol şi sunt rezistente la chimioterapie, au afirmat cercetătorii australieni.
Ei au descoperit că unele celule se divid în mod natural foarte lent în timpul tratamentului, protejându-se astfel în mod involuntar. Pe măsură ce terapia elimină celulele cu creştere rapidă, acele celule supravieţuitoare cu creştere lentă rămân în organism şi pot provoca ulterior o recidivă.
Cercetătorii din echipa australiană au identificat un canal de comunicare celulară, cunoscut sub numele de calea Rac1, ca un factor cheie al supravieţuirii şi deplasării acestor celule cu creştere lentă. Ei au demonstrat că blocarea acestei căi ar putea reduce în mod eficient cancerul.
