Serbia avansează cu pregătirile pentru una dintre cele mai mari investiții energetice din regiune, hidrocentrala Porțile de Fier 3 (Derdap 3), estimată la aproximativ 2,6 miliarde de euro, însă proiectul se confruntă cu două obstacole majore: finanțarea nu este asigurată, iar România nu și-a dat acordul pentru construcție. O investigație publicată miercuri, 30 septembrie, de Forbes Serbia dezvăluie că, în ciuda contractelor atribuite pentru documentația tehnică și a negocierilor cu gigantul american Bechtel, surse apropiate Guvernului de la Belgrad susțin că autoritățile sârbe nu ar avea, în realitate, intenția de a începe prea curând lucrările. Miza pentru București este una importantă: viitoarea hidrocentrală ar putea influența producția de energie de la Porțile de Fier I și II, dar și condițiile de navigație pe Dunăre.
Deși autoritățile sârbe prezintă Derdap 3 drept un proiect strategic, cu potențialul de a deveni una dintre cele mai mari capacități de stocare a energiei din Europa, informațiile obținute de Forbes Serbia conturează o situație mai complicată decât cea rezultată din declarațiile oficiale.
Investigația, preluată și de agenția sârbă Beta, arată că Serbia a făcut pași administrativi și tehnici pentru realizarea investiției, fără să fi rezolvat însă două dintre condițiile esențiale pentru trecerea efectivă la construcție.
Surse ale Forbes Serbia, apropiate Guvernului condus de Duro Macut, susțin că finanțarea proiectului, evaluat la peste două miliarde de euro, nu a fost încă definitivată. În plus, acordul Guvernului României, necesar pentru realizarea hidrocentralei, ar fi departe de a fi obținut.
Publicația ridică astfel semne de întrebare privind ritmul real al investiției și diferența dintre anunțurile autorităților de la Belgrad și stadiul concret al proiectului.
România, obstacolul major din calea hidrocentralei. Memorandumul semnat la București nu înseamnă undă verde
Unul dintre punctele centrale ale investigației Forbes este poziția României, stat direct interesat de efectele pe care noua hidrocentrală le-ar putea avea asupra exploatării comune a Dunării.
În luna iulie, Bucureștiul și Belgradul au semnat un memorandum de înțelegere privind schimbul de informații referitoare la proiectul Derdap 3. Documentul a fost prezentat atunci drept un pas înainte în cooperarea energetică dintre cele două țări.
Memorandumul nu reprezintă însă o autorizație de construire și nici un acord necondiționat al României pentru realizarea investiției. Forbes Serbia subliniază că, până în prezent, niciuna dintre părți nu a făcut public stadiul exact al negocierilor și nici dacă Belgradul se apropie de obținerea acordului românesc.
Mai mult, publicația sârbă a solicitat explicații Ministerului Energiei din România, inclusiv în legătură cu discuțiile purtate după semnarea memorandumului, însă nu primise un răspuns până la publicarea investigației.
Autoritățile române au exprimat anterior rezerve față de proiect, insistând că nu poate fi acceptată o investiție care ar afecta funcționarea și producția de energie a hidrocentralelor existente, Porțile de Fier I și Porțile de Fier II.
Semnarea memorandumului a deschis posibilitatea analizării proiectului în comun, fără să elimine însă aceste condiții.
Bechtel, singura companie calificată pentru negocierile privind construcția. Un contract de milioane, deja atribuit pentru proiectare
În paralel cu negocierile nerezolvate cu România, Serbia a continuat procedurile pentru pregătirea hidrocentralei. Compania americană Bechtel este singura dintre cele șase participante care a îndeplinit criteriile pentru a avansa în etapa următoare a negocierilor privind construcția Derdap 3, potrivit Forbes Serbia.
Procedura a fost derulată în baza acordului de cooperare energetică dintre Serbia și Statele Unite, invitațiile de participare fiind adresate exclusiv companiilor americane.
Forbes ridică și întrebări privind modalitatea de selecție, arătând că Ministerul Energiei de la Belgrad a ales această procedură specială, în locul unei licitații publice obișnuite pentru desemnarea potențialului constructor. Calificarea Bechtel nu echivalează însă cu atribuirea contractului final de execuție și nici cu începerea construcției.
Separat, Ministerul Mineritului și Energiei din Serbia a semnat un contract pentru elaborarea unei părți din documentația tehnică și de planificare necesară realizării proiectului.
Contractul, în valoare de 748,8 milioane de dinari sârbești, inclusiv TVA, a fost atribuit unui consorțiu condus de Institutul de Gospodărire a Apelor „Jaroslav Cerni”, aflat în proprietatea companiei sârbe Millennium Team. Din consorțiu mai fac parte Institutul de Arhitectură și Urbanism din Serbia, precum și companiile Gruner Balkans și Gruner Stucky.
Procedura pentru documentație a atras o singură ofertă, cea a consorțiului care a și câștigat contractul. Documentele contractate includ studiul preliminar de fezabilitate, proiectul general și planul de amenajare a zonei vizate, împreună cu evaluarea strategică a impactului asupra mediului.
Autoritățile sârbe vorbesc despre „cea mai mare baterie naturală a Europei”. Forbes prezintă o altă realitate
Ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Dedovic Handanovic, a prezentat în repetate rânduri Derdap 3 drept una dintre investițiile strategice pentru viitorul energetic al Serbiei. Potrivit declarațiilor sale, hidrocentrala ar putea deveni, în funcție de capacitatea finală, cea mai mare facilitate naturală de stocare a energiei din Europa.
Oficialul de la Belgrad a explicat că statul sârb intenționează să finalizeze documentația tehnică cel târziu până la sfârșitul anului 2029, astfel încât investiția să poată intra ulterior în etapa de construcție. Totodată, ministrul a anunțat că Serbia va intensifica discuțiile cu partea română pentru clarificarea aspectelor care privesc ambele state.
Declarațiile contrastează însă cu informațiile obținute de Forbes: Sursele guvernamentale citate de publicația sârbă afirmă că proiectul nu avansează, în realitate, într-un ritm care să indice perspectiva unei construcții apropiate. Potrivit acestora, lipsa finanțării și absența acordului României sunt probleme încă nerezolvate, în ciuda anunțurilor despre constructori, documentație și termene de realizare.
Forbes ridică inclusiv întrebarea dacă accelerarea anunțurilor referitoare la Derdap 3 nu are și o componentă de comunicare electorală.
De ce se teme România: Proiectul sârbesc ar putea afecta producția de energie de la Porțile de Fier I și II
Interesul României pentru evoluția proiectului este direct legat de modul în care funcționează viitoarea hidrocentrală. Derdap 3 este concepută ca o centrală hidroelectrică reversibilă, cu acumulare prin pompaj. Spre deosebire de o hidrocentrală clasică, aceasta poate folosi energia electrică disponibilă în perioadele de surplus pentru a pompa apa într-un rezervor situat la o altitudine superioară.
Ulterior, când consumul de electricitate crește, apa este eliberată înapoi prin turbine, producând energie. Practic, instalația funcționează ca o baterie de mari dimensiuni, care stochează energie sub forma apei pompate la înălțime. Proiectul sârbesc ar urma să valorifice apa Dunării din zona lacului Porțile de Fier I, prin realizarea unor acumulări superioare pe teritoriul Serbiei.
Problema pentru România este că modificarea regimului de utilizare a apei poate influența disponibilitatea resursei pentru hidrocentralele existente în aval. Porțile de Fier I și Porțile de Fier II sunt exploatate în comun de România și Serbia, prin Hidroelectrica și compania sârbă EPS. Cele două amenajări reprezintă infrastructură energetică strategică pentru ambele state.
În documentele pregătitoare ale memorandumului, Guvernul României a solicitat explicit ca proiectul Derdap 3 să fie dezvoltat fără afectarea negativă a funcționării sau producției de energie de la Porțile de Fier I și II. Bucureștiul a mai cerut protejarea condițiilor de navigație pe Dunăre, inclusiv evitarea unor efecte negative asupra proiectului FAST DANUBE II, precum și analizarea posibilelor consecințe asupra debitelor și terenurilor riverane din aval.
Ce au semnat, de fapt, România și Serbia în iulie
Pe 16 iulie 2026, la București, Ilie Bolojan, în calitate de premier și ministru interimar al Energiei, și Dubravka Dedovic Handanovic au semnat memorandumul privind facilitarea schimbului de informații referitoare la Derdap 3. Documentul a creat cadrul pentru cooperare tehnică și evaluarea proiectului, nu pentru autorizarea automată a lucrărilor.
La momentul respectiv, Bolojan a explicat că România trebuie să analizeze atât beneficiile potențiale ale unei noi capacități de stocare a energiei, cât și efectele acesteia asupra infrastructurii deja existente. Premierul interimar a subliniat că dezvoltarea proiectului trebuie să fie compatibilă cu producția de energie de la Porțile de Fier I și II, cu protecția zonelor riverane și cu navigația pe Dunăre.
La rândul său, ministrul sârb a prezentat investiția ca pe o oportunitate de consolidare a securității energetice regionale și de integrare a unei cantități mai mari de energie regenerabilă.
La mai bine de două luni de la semnarea memorandumului, investigația Forbes Serbia arată însă că nu există încă informații publice care să confirme obținerea acordului românesc pentru construcție.
O investiție de 2,6 miliarde de euro, cu o capacitate proiectată de până la 1.800 MW
Conform datelor prezentate anterior de autoritățile sârbe și analizate de presa economică din România, proiectul Derdap 3 a fost conceput inițial pentru o capacitate instalată de până la 1.800 MW. Investiția, evaluată în trecut la aproximativ 1,4 miliarde de euro, este estimată în prezent la circa 2,6 miliarde de euro, însă valoarea finală și configurația tehnică urmează să fie stabilite în baza documentației de proiectare.
Planurile anterioare ale Serbiei indicau anul 2038 drept posibil termen de finalizare. Între timp, obiectivul imediat anunțat de Ministerul Energiei de la Belgrad este finalizarea documentației până la sfârșitul anului 2029.
Investigația publicată miercuri de Forbes Serbia readuce însă în discuție întrebarea esențială pentru viitorul investiției: când și în ce condiții ar putea începe efectiv construcția, în lipsa finanțării definitive și a unui acord cu România?
Până la clarificarea acestor două aspecte, proiectul prezentat drept una dintre cele mai mari viitoare capacități de stocare a energiei din Europa rămâne în etapa pregătirilor tehnice și a negocierilor.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .