Implicarea cursului euro-leu în industria farmacologică
Dragoş Damian, directorul Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), a discutat recent despre impactul fluctuațiilor cursului euro-leu asupra pieței medicamentelor. Conform acestuia, o creștere semnificativă a cursului ar putea face unele medicamente generice, mai ales cele ieftine, nerentabile, ceea ce ar putea determina retragerea acestor produse de pe piață. El a adus în discuție situația similară din Ungaria, unde deprecierea forintului a avut consecințe grave asupra disponibilității medicamentelor.
Categorii de medicamente pe piață
Pe piața farmaceutică există două mari categorii de medicamente: cele cu prescripție medicală și cele care pot fi achiziționate fără rețetă, denumite OTC (over-the-counter). Medicamentele cu prescripție medicală sunt esențiale și nu pot fi supuse unor majorări de preț decât în anumite condiții, stabilite de reglementările Ministerului Sănătății.
Reglementările pentru medicamentele cu prescripție
Conform legii, medicamentele cu prescripție medicală nu pot fi scumpite pe parcursul anului, cu excepția unei ajustări anuale care ia în considerare cursul euro. Astfel, dacă euro se apreciază cu 5%, acest lucru se va reflecta în prețul medicamentelor abia în anul următor. Totuși, dacă fluctuațiile sunt mai ample, producătorii pot discuta cu Ministerul Sănătății pentru ajustări rapide, dar pacienții nu vor resimți o creștere directă a costurilor, deoarece majoritatea acestor medicamente sunt compensate sau gratuite.
Prețurile medicamentelor OTC
În cazul medicamentelor OTC, prețul acestora este stabilit prin cerere și ofertă, ceea ce face posibilă o creștere a prețului în orice moment. Dragoş Damian a menționat că, deși inflația a fost semnificativă în ultimii cinci ani, prețurile acestor medicamente au crescut cu 20% până la maximum 50%, într-un mod gradual.
Riscurile în cazul creșterii cursului euro
Damian a subliniat că, în cazul în care cursul euro crește considerabil, producătorii ar putea fi nevoiți să suporte pierderi, ceea ce ar putea determina retragerea anumitor medicamente din fabrică. Acest lucru este valabil în special pentru medicamentele ieftine, care sunt cele mai vulnerabile la fluctuațiile de preț.
Impactul asupra medicamentelor importate
Un alt aspect important este că, dacă euro se apreciază drastic, anumiți producători, în special cei care importă medicamente, s-ar putea confrunta cu decizia de a nu mai aduce anumite produse pe piață din cauza pierderilor financiare. Aceasta este o situație pe care, de obicei, PRIMER, împreună cu Ministerul Sănătății, reușește să o gestioneze pentru a evita dificultăți în aprovizionare.
Cazuri excepționale și experiențe din alte țări
În cazul unor situații extreme, cum ar fi o creștere a cursului euro cu 15-20%, producătorii s-ar putea găsi în fața unei dileme majore: să suporte pierderile sau să oprească producția unor medicamente. Astfel de cazuri s-au petrecut deja în Ungaria, unde producătorii nu au mai reușit să fabrice produse din cauza devalorizării forintului. Aceasta este o realitate pe care România a reușit, până acum, să o evite, datorită colaborării eficiente dintre autorități și industria farmaceutică.
Impactul fluctuațiilor valutare asupra prețurilor medicamentelor
Experiența acumulată de-a lungul anilor în negocierea cu Ministerul Sănătății a fost esențială pentru a evita anumite riscuri. Ministerul a manifestat o deschidere considerabilă în ceea ce privește ajustările de prețuri.
Riscurile pentru medicamentele ieftine
Toate medicamentele sunt supuse influențelor cursului euro-leu, în special cele cu prețuri mai mici, care riscă să devină nerentabile. Producătorii pot decide să retragă un medicament de pe piață din cauza costurilor, iar Ministerul trebuie să asigure o alternativă, având în vedere că fiecare medicament are o corelare între leu și euro, a explicat Dragoș Damian.
Dependența de importuri
Producătorii locali sunt expuși fluctuațiilor euro prin importul materiilor prime, care sunt achiziționate de la furnizori plătiți în euro. Această dinamică economică influențează prețurile medicamentelor comercializate în România.
Exemplu de impact financiar
Un exemplu concret ar putea fi un medicament care costă 10 lei. Dacă euro crește cu 2%-3%, prețul medicamentului ar putea ajunge la 10,20 lei. O creștere de 10-20% în cursul euro leu ar putea duce prețul la 11 sau chiar 12 lei, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra pacienților, care ar fi nevoiți să plătească mai mult, a adăugat Dragoș Damian.
Provocările pieței farmaceutice în 2025
Piața medicamentelor se confruntă cu provocări semnificative, cum ar fi întârzierile în accesul la medicamente inovatoare și taxa claw back, care afectează în continuare disponibilitatea medicamentelor ieftine.
Întârzierea introducerii medicamentelor inovatoare
Există un număr de medicamente esențiale care ar fi trebuit incluse în lista de medicamente compensate sau gratuite, dar procesul de aprobat a fost întârziat considerabil.
Problema taxei claw back
Una dintre problemele persistente este taxa claw back, care afectează în mod special producătorii de medicamente generice. Această taxă se bazează pe cifra de afaceri și obligă producătorii să returneze o parte din sumele încasate către Guvern pentru medicamentele decontate.
Originea și impactul taxei claw back
Taxa a fost introdusă în 2009 pentru a controla utilizarea iresponsabilă a medicamentelor costisitoare, însă s-a transformat într-un mecanism dorit de stat pentru a genera venituri, fără a se reinvesti în sănătate.
Un impact economic considerabil
Din cauza taxei claw back, producătorii înregistreză venituri semnificativ mai mici în România comparativ cu alte țări europene, aceste diferențe fiind între 15% și 25%. Această situație a condus la refuzul unor producători de a mai aduce medicamente pe piața românească.
Modificările recente și efectele lor
A existat o perioadă în care taxa a atins aproape 30%, ceea ce a determinat retragerea rapidă a anumitor medicamente. În prezent, aceasta a scăzut la 15% pentru medicamentele generice și 25% pentru cele inovative, dar rămâne o sumă considerabilă pentru producători.
Vulnerabilitatea României la importurile de medicamente
România este o țară puternic dependentă de importurile de medicamente, inclusiv medicamente care ar putea fi produse intern. Această dependență este un factor de risc în contextul situațiilor de forță majoră, care ar putea influența securitatea aprovizionării cu medicamente în țară.
Perspectivele viitoare ale pieței farmaceutice
Așadar, perspectivele pentru piața farmaceutică românească sunt complexe, iar intervențiile rapide și eficiente ale autorităților sunt necesare pentru a îmbunătăți accesul la medicamente și a proteja furnizorii locali.
Vulnerabilitatea sistemului de sănătate din România
Substanțele active, materialele și excipienții necesari producției de medicamente ajung în România din locuri îndepărtate, ceea ce face ca lanțul de aprovizionare să fie extrem de delicat, afirmă Dragoș Damian.
Dependenta de importuri de medicamente
Oproblemă majoră în România este faptul că producem foarte puține medicamente pe plan local; doar 20% din medicamente sunt fabricate în țară. Această situație crește gradul de dependență de importurile de medicamente, inclusiv cele generice, care ar putea fi fabricate în România. Comparativ cu alte țări din regiune, România este mult mai vulnerabilă în acest sens.
Impactul crizelor asupra aprovizionării
Apariția unei crize sau a unei situații financiare excepționale poate lăsa România expusă în furnizarea medicamentelor necesare cetățenilor. Totodată, întreaga Europă se confruntă cu provocări legate de disponibilitatea medicamentelor, recunoaște Dragoș Damian.
Lanțurile de aprovizionare globale
Cea mai mare parte a substanțelor active și a medicamentelor provine din China și India. Deși la nivelul Uniunii Europene există inițiative pentru reducerea acestei dependențe, vulnerabilitatea rămâne. Produsele farmaceutice, inclusiv substanțele active, sunt aduse din locuri aflate la mii de kilometri distanță, printr-un lanț de aprovizionare extrem de fragil. În multe state europene, acest lanț lung generează constant sincope în aprovizionare cu diverse medicamente.
Lista medicamentelor critice
Uniunea Europeană a elaborat o listă cu medicamente considerate critice, ce ar trebui să fie fabricate pe teritoriul comunității pentru a diminua dependența de importuri. Fiecare țară a realizat, la rândul ei, liste cu medicamente esențiale, ținând cont de problemele de aprovizionare întâmpinate anterior, iar autoritățile locale sunt deschise să găsească soluții alternative pentru prețuri diferite de cele din cadrul sistemului de calcul standardizat.
Exportul paralel și impactul asupra pacienților
Exportul paralel rămâne un fenomen prezent în România, punând pacienții în situația de a nu avea acces la medicamente esențiale pentru tratamentele lor. Se menționează că a fost realizată o listă cu medicamente esențiale, permițând astfel un alt mod de calcul al prețurilor, astfel încât producătorii să poată continua să furnizeze aceste medicamente.
Așteptările în ceea ce privește deciziile UE
Dragoș Damian subliniază că România așteaptă adesea ca Uniunea Europeană să ia decizii, ceea ce ar putea fi considerat mai comod. Așteptarea ca UE să intervină poate decala acțiunile necesare, recunoscându-se că aceasta este o responsabilitate națională.
Problema exportului paralel în continuare nerezolvată
În mod simbiotic, România nu a reușit să adopte măsuri suficiente pentru a evita exportul paralel. Medicamentele sunt aduse în țară și apoi revândute în alte state europene care pot oferi prețuri mai mari. Această practică generează o serie de provocări care trebuie discutate cu autoritățile competente.
Producția farmaceutică în Europa
Recent, în Europa, o fabrică de produse farmaceutice active din Polonia a fost închisă, în condițiile în care producătorii afirmă că importurile din China sunt mult mai convenabile financiar. Aceasta reprezintă o vulnerabilitate majoră, având în vedere fragilitatea lanțului de distribuție care poate fi întrerupt oricând, afectând pacienții din întreaga Uniune Europeană.
