Rusia și Ucraina ar putea relua discuțiile de pace pentru prima dată din martie 2022, când a început războiul. Weekendul trecut, Vladimir Putin a propus reluarea negocierilor directe, dorind să continue de la punctul unde s-au întrerupt în 2022. Reuters oferă un scurt rezumat al negocierilor din 2022, care nu au dus la un acord, arată news.ro.
UNDE ȘI CÂND AU AVUT LOC NEGOCIERILE?
Negociatorii din Rusia și Ucraina s-au întâlnit în Belarus pe 28 februarie 2022, la patru zile după invazia pe scară largă a Rusiei. Ulterior, discuțiile au avut loc prin intermediul videoconferințelor, iar o nouă întâlnire fizică a avut loc la Istanbul pe 29 martie. Au urmat mai multe schimburi de propuneri de acord de pace până la jumătatea lunii aprilie, moment în care discuțiile au fost suspendate.
CE S-A DISCUTAT?
– Conform proiectelor de documente publicate de The New York Times, Ucraina era dispusă să devină un stat neutru, nealiniat și fără arme nucleare. Teritoriul său nu ar fi permis desfășurarea de trupe sau arme străine. Aceste condiții ar fi exclus aderarea la NATO, dar ar fi permis integrarea în Uniunea Europeană.
– Ca contraparte, Ucraina ar fi beneficiat de garanții de securitate din partea mai multor state, inclusiv a celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Rusia, Statele Unite și Franța.
– Un proiect parțial convenit stipula că statele garante, inclusiv Rusia, ar respecta și monitoriza independența și suveranitatea Ucranei, abținându-se de la orice amenințare sau utilizare a forței împotriva sa.
– De asemenea, un aspect important al discuțiilor a fost prorogarea discuțiilor pe o perioadă de 10-15 ani privind statutul Crimeii, pe care Rusia a anexat-o unilateral din Ucraina în 2014.
CARE AU FOST PRINCIPALELE PUNCTE DE DEZACORD?
– În cazul unui atac asupra Ucrainei, aceasta dorea ca garanții să-i ofere asistență activă, inclusiv închiderea spațiului aerian deasupra țării, furnizarea de arme și utilizarea forței militare pentru a asigura securitatea Ucrainei ca stat neutru. Rusia, însă, a insistat că orice decizie ar trebui să fie aprobată de toate statele garante, ceea ce ar fi acordat Moscovei drept de veto.
– De asemenea, ambele părți au avut divergențe considerabile în ceea ce privește dimensiunea viitoare a forțelor armate ucrainene și arsenalul acestora. Kievul a fost de acord cu limitarea forțelor sale la 250.000 de soldați, cu 800 de tancuri și o rază maximă de acțiune a rachetelor de 280 km, în timp ce Rusia a cerut o limitare a efectivelor la 85.000 de oameni, 342 de tancuri și o rază de acțiune a rachetelor de 40 km.
– Moscova a cerut ca limba rusă să fie recunoscută ca limbă oficială în Ucraina, susținând că există o discriminare împotriva vorbitorilor de limbă rusă, ceea ce Ucraina neagă cu tărie.
– De asemenea, Rusia a cerut abrogarea legilor pe care le consideră „legile Ucrainei privind nazificarea și glorificarea nazismului”. Ucraina respinge aceste acuzații ca fiind ridicole.
DE CE AU EȘUAT NEGOCIERILE?
Până în aprilie 2022, situația pe frontul de luptă părea să se schimbe în favoarea Ucrainei, care a reușit să respingă forțele rusești din jurul Kievului și a prezentat dovezi ale presupuselor crime de război comise de Rusia, care au dus la o condamnare internațională, deși Moscova a negat aceste acuzații.
Pe de altă parte, țările occidentale au crescut asistenta militară acordată Ucrainei și au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei. Aceste aspecte, împreună cu evoluțiile militare, au creat o atmosferă tensionată și au contribuit la eșecul discuțiilor de pace
NEGOCIERILE DE PACE ȘI ÎNCERCAREA DE COMPROMIS
Într-o analiză detaliată a negocierilor de pace, publicată în revista Foreign Affairs, istoricul Serghei Radcenko și analistul Samuel Charap discută despre modul în care factorii interni au influențat poziția Ucrainei în relația cu Rusia. Aceștia evidențiază că evenimentele recente au condus la o reticență mai mare din partea Ucrainei de a accepta cererile rusești.
PROIECTELE DIN 2022: ÎNCĂ RELEVANTE?
Steve Witkoff, trimisul special al SUA, a subliniat în februarie că aşa-numitele protocoale de la Istanbul oferă „puncte de orientare” esențiale pentru discuțiile dintre părțile implicate în conflict. Aceste protocoale sunt văzute ca o bază pentru negocieri, deși contextul regional s-a schimbat semnificativ.
Recent, un consilier al Kremlinului a sugerat că noile propuneri de pace ar trebui să integreze lecțiile învățate din negocierile din 2022, în special având în vedere controlul Rusiei asupra a aproape 20% din teritoriul ucrainean. Acest aspect complică și mai mult discuțiile, întrucât Ucraina se află într-o poziție delicată.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat în decembrie 2024 că nu a existat niciun „acord de la Istanbul”, ci doar conversații în care Ucraina a primit un „ultimatum” din partea Rusiei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu a semnat nimic oficial în urma acestor discuții.
EVOLUȚII ÎN POZIȚIILE RUSIEI
În urma eșecului inițial al negocierilor, poziția Rusiei s-a întărit, în special în ceea ce privește revendicările teritoriale. În iunie 2024, președintele Vladimir Putin a cerut ca Ucraina să se retragă complet din patru regiuni cheie: Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Aceste regiuni sunt revendicate de Rusia, deși nu le controlează integral.
POZIȚIA UCRAINEI PE TERITORIU
Ucraina respinge categoric recunoașterea ocupației rusești și a subliniat în repetate rânduri că nu va accepta legalizarea acesteia. Totuși, Zelenski a recunoscut recent că forțele ucrainene nu au capacitatea de a recupera toate teritoriile pierdute în prezent. El a declarat că recuperarea acestora ar putea fi realizată în timp, prin negocieri diplomatice și nu prin măsuri militare imediate.
IMPACTUL FACTORILOR INTERNI ASUPRA NEGOCIERILOR
Contextul intern din Ucraina a influențat, de asemenea, atitudinea guvernului cu privire la negocierile de pace. Opinie publică concisă, precum și politicile interne, joacă un rol crucial în determinarea nivelului de deschidere al Ucrainei față de discuțiile cu Rusia. Tensiunile interne pot afecta forma și direcția acestor negocieri.
ANALIZA CONTEXTULUI GEOPOLITIC
Pe fundalul relațiilor tensionate dintre cele două țări, factorii geopolitici externi au adăugat o altă dimensiune conflictului. Implicarea internațională, în special din partea Statelor Unite și Uniunii Europene, a modelat atitudinea Ucrainei și modul în care aceasta negociază cu Rusia. Această interdependență complică și mai mult situația, având în vedere că sprijinul extern poate influența deciziile strategice pe termen lung.
RESISTENȚA A UCRAINEI ÎN FAȚA PRESIUNILOR
În ciuda provocărilor, Ucraina continuă să evidențieze importanța democrației și suveranității în fața agresiunii. Rezistența ucraineană este sprijinită de dorința de unitate și integritate teritorială, ceea ce complică și mai mult orice încercare de compromis din partea Rusiei. Această determinare este esențială pentru viitorul Ucrainei și al regiunii în ansamblu.
PROVOCĂRI INAINTE DE ALTE NEGOCIERI
Pe măsură ce se analizează viitorul discuțiilor de pace, provocările care au dus la rupturile anterioare se pot repeta. De exemplu, neînțelegerile majore pe subiecte precum securitatea, drepturile teritoriale și autonomia regională sunt teme centrale care încă nu sunt rezolvate. Aceste aspecte vor necesita o abordare atentă și deschisă atât din partea Ucrainei, cât și din partea Rusiei.
Cele mai recente discuții evidențiază că ”negocierea pentru pace” este un proces complex, cu multiple straturi de interese și priorități. În acest context, capacitatea de a gestiona divergențele și de a ajunge la un consens este esențială pentru a evita escaladarea conflictului și pentru a deschide calea spre o soluție durabilă.
