Ce este „Pinky Time”, metoda devenită virală. Poate într-adevăr să îmbunătățească sănătatea creierului?

O nouă tendință de wellness, numită „pinky time”, promite să îmbunătățească sănătatea creierului printr-un exercițiu simplu cu degetele. Neurologii explică ce spune, de fapt, știința despre acest exercițiu.

Neurologii spun că mișcarea poate stimula creierul, dar avertizează că afirmațiile despre prevenirea demenței sunt exagerate, notează Health, citată de Mediafax.

Pașii „pinky time”

Potrivit unor utilizatori ai rețelelor sociale, „pinky time” implică mai mulți pași: încrucișarea degetelor arătător și mijlociu, lipirea degetului mare de inelar și mișcarea degetului mic în sus și în jos, timp de 30 de secunde, cu fiecare mână.

Creatorii de conținut susțin că exercițiul poate proteja împotriva bolii Alzheimer și că abilitatea de a-l realiza ușor ar fi un semn al unui creier sănătos.

Exercițiul specific „pinky time” nu a fost studiat, însă cercetările arată că mișcările complexe ale degetelor și mâinilor pot stimula creierul, potrivit dr. John Showalter.

O meta-analiză a 12 studii a constatat că exercițiile cu degetele au îmbunătățit funcția cognitivă și activitățile zilnice la persoanele în vârstă. Un alt studiu, făcut pe 200 de pacienți care au suferit un accident vascular cerebral, a arătat îmbunătățiri semnificative la două teste cognitive standardizate.

De ce ar putea fi utile mișcările nefamiliare pentru creier

Dr. Eric Anderson, neurolog, explică faptul că „pinky time” încurajează mișcări neobișnuite, care activează simultan mai multe zone ale creierului – planificarea motorie, atenția, sincronizarea și feedback-ul senzorial.

Potrivit dr. Alexander Zubkov, neurolog, mâinile și degetele ocupă o zonă disproporționat de mare din cortexul motor și senzorial.

De ce activarea creierului nu înseamnă prevenirea demenței

Zubkov avertizează că exercițiile pentru degete pot stimula temporar creierul, dar acest lucru nu echivalează cu prevenirea bolii Alzheimer.

„Activarea creierului și prevenirea demenței nu sunt același lucru”, a spus el, comparând efectul cu o lumină intermitentă care activează cortexul vizual, fără să protejeze vederea.

Dificultatea de a face exercițiul nu indică neapărat o problemă cognitivă. Potrivit lui Zubkov, aceasta poate fi cauzată de artrită, dominanța unei mâini, o leziune anterioară sau simpla lipsă de antrenament.

„O persoană sănătoasă cu degetele rigide ar putea eșua. Cineva aflat în stadiul incipient al declinului cognitiv ar putea reuși cu ușurință”, a explicat el, subliniind că exercițiul nu este un instrument de diagnostic.

Alte exerciții testate pentru sănătatea creierului

În studiul privind accidentul vascular cerebral, participanții au făcut, de 60-100 de ori, de două ori pe zi, exerciții precum cercuri de masaj pe palmă, extensia degetelor pe rând, atingerea ușoară a fiecărui deget și răsucirea încheieturilor. Potrivit lui Showalter, aceste exerciții stimulează creierul prin coordonare, secvențialitate și atenție susținută.

Specialiștii subliniază că mișcările degetelor nu sunt nici singura, nici cea mai eficientă strategie pentru sănătatea cognitivă.

Printre cele mai importante obiceiuri se numără exercițiile aerobice regulate, alimentația sănătoasă, somnul adecvat, implicarea socială și mentală, controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al glicemiei, precum și tratarea bolilor cronice.

„Nu poți face exerciții cu degetele fără să-ți tratezi diabetul. Asta nu va funcționa”, a spus Showalter.