Ce ar însemna pentru România un acord de pace în condițiile Rusiei. Generalul Bălăceanu explică riscurile de la Marea Neagră: „S-ar crea un cap de pod pentru un al doilea război”

Generalul în retragere Virgil Bălăceanu avertizează că eventualele concesii teritoriale făcute Rusiei în cadrul negocierilor de pace cu Ucraina ar putea avea implicații directe asupra securității României. Fostul militar a explicat că un posibil transfer al controlului asupra întregii regiuni Herson către Moscova ar facilita accesul forțelor ruse spre Mikolaiv, Odesa, gurile Dunării și Transnistria. În opinia sa, obiectivul central al cerințelor formulate de Rusia este excluderea Ucrainei din aranjamentele de securitate europene.

Virgil Bălăceanu a analizat negocierile desfășurate la Abu Dhabi și propunerile Rusiei privind un eventual acord de pace cu Ucraina. Generalul în retragere consideră că discuțiile nu au adus foarte multe elemente noi, însă au conturat mai clar unele dintre condițiile de securitate urmărite de Moscova.

Ce urmărește Rusia prin negocierile de pace cu Ucraina

Generalul a explicat că, în discuțiile privind securitatea Federației Ruse, sunt avansate trei scenarii, care includ alianțe defensive, acorduri de asigurare reciprocă, angajamente politice și înțelegeri bilaterale de neagresiune cu statele NATO.

„Poate apar niște aspecte un pic mai concretizate ca și opinii, pentru că aici sunt exprimate de diverși. Diverși fiind și șeful departamentului pentru politica externă din Ministerul Afacerilor Externe, care prezintă trei scenarii în măsură să asigure, spun ei, securitatea Federației Ruse. Sunt interesante aceste scenarii, pentru că se vorbește inclusiv de o alianță defensivă sau de acorduri de asigurare reciprocă. Se vorbește, fără doar și poate, de acorduri politice, angajamente politice care să nu permită sprijinul unui stat agresor, iar pe de altă parte, acel punct care a fost foarte dezbătut, de acorduri bilaterale, deci în mod individual, cu statele NATO, privind neagresiunea”, a afirmat Virgil Bălăceanu, la Digi24.

Potrivit acestuia, toate cele trei scenarii urmăresc, în esență, același obiectiv: scoaterea Ucrainei din mecanismele și aranjamentele de securitate.

Avertisment pentru România: Rusia ar putea obține o deschidere spre Odesa, gurile Dunării și Transnistria

Virgil Bălăceanu a atras atenția asupra pretențiilor teritoriale ale Moscovei, în special în regiunile Donețk, Zaporojie și Herson.

Generalul a explicat că o eventuală cedare către Rusia a teritoriilor controlate în prezent de Ucraina în regiunea Herson, inclusiv pe malul drept al Niprului, ar putea crea condițiile pentru o nouă ofensivă militară spre sud-vestul Ucrainei.

În acest scenariu, România ar trebui să urmărească atent evoluțiile, având în vedere apropierea de gurile Dunării și de regiunea transnistreană.

„Esența este aceasta: Ucraina să fie exclusă din condiționări de securitate, din aranjamente de securitate. Și poate să greșesc, dar plec de la ideea că Putin are scopurile acestui război, măsura în care le va realiza vom vedea, pentru că sunt aceste scopuri teritoriale fără luptă. Este interesant că se vrea Lugansk în totalitate. E adevărat, ucrainienii mai dețin 0,38%, dar se vrea Donețk, unde ucrainienii dețin centura fortăreței. […] Pe de altă parte, se vorbește inclusiv de Zaporojie, unde ucrainienii controlează aproape 25%, și, surprinzător, de Herson, unde ucrainienii controlează 31%. […] Va trebui noi, România, să fim foarte atenți. Asta ar însemna să fie cedat Federației Ruse și partea de Herson de pe malul drept. Deci s-ar crea un cap de pod pentru un al doilea război de care vorbeam și o deschidere mult mai ușoară către axa operativă Mikolaiv-Odesa, gurile Dunării, Transnistria”, a explicat Virgil Bălăceanu.

Participarea Europei la negocierile de pace, un element nou al discuțiilor de la Abu Dhabi

Generalul în retragere a remarcat că unul dintre elementele noi ale procesului diplomatic este implicarea reprezentanților europeni în discuțiile privind un eventual acord de încetare a focului.

În opinia sa, vizitele negociatorilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova ar fi contribuit la acceptarea de către Vladimir Putin a participării europenilor la viitoarele discuții.

„Chiar dacă la Abu Dhabi au participat doar în fazele preliminare ale discuțiilor, vizitele la Moscova ale lui Kushner și Witkoff se pare că au reușit să îl lămurească pe Putin ca în discuțiile legate de viitorul unui posibil acord de încetare a focului și de armistițiu, ca să nu vorbim de acea așa-zisă arhitectură de securitate a Europei, pe înțelesul rușilor, să participe și europeni și surprinzător că Trump, Statele Unite susțin o asemenea participare, ceea ce este un lucru pozitiv”, a subliniat el.

Ce ar însemna noua arhitectură de securitate cerută de Rusia: demilitarizarea Ucrainei și reducerea prezenței NATO

Întrebat despre viziunea Moscovei asupra unei noi arhitecturi de securitate în Europa, Virgil Bălăceanu a explicat că Rusia urmărește demilitarizarea Ucrainei și limitarea prezenței NATO pe flancul estic.

Potrivit generalului, Moscova ar accepta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, dar numai în condițiile în care Kievul nu ar participa la mecanismele de apărare ale blocului comunitar.

„Ucraina nu ar putea să fie nici în NATO, deși ei rămân în continuare cu prevederea din Constituție. Nimeni nu mai agreează așa ceva. Dar se spune de către Federația Rusă: suntem de acord ca Ucraina să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să nu participe la aranjamentele de apărare ale Uniunii Europene. Este iarăși un pas spre demilitarizare. De ce se vrea această demilitarizare? Reprezintă Ucraina un pericol legat de un atac asupra Federației Ruse? Chiar dacă Federația Rusă spune: nu avem aliniament de contact. Putin spune: nu avem linie de contact. Acolo este frontiera de stat a Federației Ruse. Deci, în primul rând, vedem Ucraina. Mai mult decât atât, se cere, direct sau indirect, ca NATO să nu mai fie prezent pe granița de est”, a subliniat invitatul Digi24.

De ce consideră generalul Bălăceanu că Rusia nu poate obține retragerea NATO de pe flancul estic

Virgil Bălăceanu a explicat că solicitările Moscovei privind reducerea prezenței NATO pe flancul estic nu pot fi puse în aplicare în condițiile actuale. Generalul a amintit că structurile militare multinaționale și grupurile de luptă desfășurate în Polonia și România au fost consolidate ca urmare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

De asemenea, acesta a invocat exemplul Finlandei, care, după aderarea la NATO, și-a consolidat apărarea teritorială și capacitatea de mobilizare.

„În definitiv, chiar crearea grupurilor de luptă, că asta este, în esență, prezența NATO pe granița de est și comandamentele de corp de armate, de divizie, de brigadă multinaționale, în mod special în Polonia și în România, sunt o consecință a războiului, a celui de-al doilea război din Ucraina. Iar, pe de altă parte, Finlanda, intrând în NATO, își consolidează frontiera, deși are frontieră foarte mare, aproape 1.500 km, cu Federația Rusă. Pentru că Finlanda, ca de altfel și alte state din flancul de nord-est, aplică principiul apărării teritoriale. Până la forța NATO din Finlanda, președintele Stubb îi spune lui Putin: dacă vei ataca Finlanda, va trebui să te confrunți cu 1.000.000 de luptători. […] Capacitatea de ripostă a forțelor armate în caz de mobilizare a Finlandei ajunge la aproape o jumătate de milion, cu încă o jumătate de milion în rezervă”, a mai explicat generalul în retragere la Digi24.