Provocările traficului de droguri în Europa
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, recunoaște că traficul de droguri reprezintă o problemă semnificativă la nivel european și constituie o provocare pentru autorități. El subliniază că România nu este „veriga slabă a Europei” în acest domeniu, ci se prezintă ca o țară mai sigură comparativ cu alte state europene. Predoiu afirmă că gravitatea situației în vestul Europei este mult mai accentuată decât în România.
„Flagelul drogurilor afectează Europa într-un mod devastator. Pot spune că în vestul Europei problema este mult mai gravă decât în România. Există o presiune considerabilă atât în România, cât și în restul Europei în legătură cu traficul și consumul de droguri. Aceasta este o problemă comună în Europa, dar alte țări o gestionează cu mai puțin succes decât noi”, a declarat Cătălin Predoiu într-un interviu la Digi 24.
Tendințe alarmante în traficul de droguri
Conform oficialilor, datele arată că Europa se confruntă cu 821 de rețele extinse de crimă organizată, cu un nivel înalt de pericol, care implică aproximativ 25.000 de membri. Predoiu a evidențiat anumite incidente grave din vestul Europei, inclusiv 660 de explozii legate de traficul de droguri și peste 60 de crime asociate acestui fenomen. „Vi se pare că România este mai puțin sigură? Eu consider că da”, a adăugat el.
Ministrul a afirmat că toate rutele sunt utilizate pentru traficul de droguri și că nu se poate considera că portul Constanța este un punct slab, ci mai degrabă că operațiunile de capturare nu sunt simple întâmplări.
Capturile recente de droguri în România
În ultimii ani, autoritățile române au realizat capturi semnificative de droguri. Printre acestea se numără 2,4 tone de cocaină din America de Sud și 1,7 tone din aceeași sursă, 1.480 de kilograme de hașiș, 700 de kilograme de captagon provenind din Siria, 1,5 tone de heroină din Iran, 24 de tone de pământ amestecat cu cocaină din Columbia, 231.000 de pastile de ecstasy din Olanda și șapte tone de substanțe dopante produse ilegal într-o fabrică clandestină din județul Argeș. Majoritatea capturilor au fost realizate începând cu anul 2021 în portul Constanța.
Predoiu a subliniat că există și capturi care nu pot fi raportate public de autoritățile române, cele menționate fiind doar vârful icebergului. „Există cantități pe care le urmărim, iar unele capturi se desfășoară în țară, în timp ce altele au loc în străinătate”, a explicat el.
Cooperarea internațională în combaterea traficului de droguri
Ministrul Afacerilor Interne a declarat că lupta împotriva traficului de droguri nu se limitează la portul Constanța, ci este un efort care necesită colaborare internațională. „Această luptă se desfășoară în rețea, similitudinile cu traficul de droguri obligă la o abordare multifacetată și colaborativă”, a declarat acesta, formând astfel o legătură cu alte porturi precum Anvers sau Rotterdam.
Predoiu a subliniat importanța cooperării internaționale în combaterea acestui flagel, având în vedere că rețelele de trafic de droguri funcționează transnațional și profita de slăbiciunile sistemelor de securitate din diverse state.
Perspectivele pentru România în combaterea consumului de droguri
Ministrul concluzionează că, deși România se confruntă cu provocări legate de traficul de droguri, autoritățile din țară au reușit să obțină rezultate notabile în combaterea acestuia. Predoiu subliniază că prin strategii bine gândite și colaborări eficiente, România are capacitatea de a deveni un model pentru alte state europene în gestionarea acestui flagel.
Astfel, ministrul își exprimă încrederea că, prin măsuri adecvate și determinare, impactul negativ al traficului de droguri poate fi redus semnificativ, oferind unui număr din ce în ce mai mare de tineri o șansă la un viitor mai sigur și mai sănătos.
