Un studiu realizat în China, pe mai mult de 5.000 de persoane cu vârste de cel puțin 80 de ani, arată că femeile care consumă carne au avut șanse mai mari să ajungă la 100 de ani decât cele vegetariene.
Există însă o nuanță importantă: diferența a fost observată în special în cazul femeilor subponderale, în timp ce vegetarienele care consumau pește, lactate sau ouă au avut șanse similare de a deveni centenare cu cele care mâncau carne, notează Science Alert.
Cercetarea aduce noi informații într-o dezbatere complexă despre alimentație și longevitate, în condițiile în care populația lumii îmbătrânește, iar oamenii de știință încearcă să identifice obiceiurile care favorizează o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Femeile vegetariene subponderale, mai puțin predispuse să ajungă la 100 de ani
Cercetătorii au analizat datele a 5.203 de persoane cu vârste de peste 80 de ani, dintre care 1.459 erau centenari, iar 3.744 aveau între 80 și 90 de ani. Informațiile provin din Sondajul longitudinal chinezesc privind longevitatea sănătoasă, unul dintre cele mai ample studii dedicate adulților în vârstă.
Echipa, formată din cercetători de la Universitatea Fudan, Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Universitatea Jiao Tong din Shanghai, a constatat că femeile care consumau carne aveau o probabilitate mai mare de a ajunge la 100 de ani decât cele care urmau o dietă vegetariană.
În cazul bărbaților, nu a fost identificată o asociere semnificativă între vegetarianism și atingerea vârstei de 100 de ani.
Rezultatele au evidențiat însă un aspect esențial: diferența dintre femeile care consumau carne și cele vegetariene a fost observată în special în rândul participantelor subponderale.
Potrivit autorilor, consumul zilnic de carne a fost asociat cu o probabilitate cu 44% mai mare de a ajunge la 100 de ani în acest grup, comparativ cu femeile care urmau o dietă vegetariană. Asocierea nu a fost identificată în cazul persoanelor cu greutate normală sau supraponderale.
În plus, vegetarienele care consumau pește, lactate sau ouă aveau șanse similare de a deveni centenare cu femeile care mâncau carne.
De ce contează greutatea corporală la vârste înaintate
Cercetătorii au constatat că indicele de masă corporală (IMC) explica parțial legătura dintre vegetarianism și probabilitatea mai redusă de a ajunge la 100 de ani.
La vârste înaintate, riscul de subponderalitate crește, iar menținerea unei greutăți adecvate și asigurarea unui aport suficient de calorii și nutrienți pot deveni deosebit de importante.
Autorii consideră că rolul IMC-ului în longevitate trebuie investigat în continuare. Ei amintesc și de așa-numitul „paradox al obezității”, un fenomen observat în unele studii, în care o greutate corporală mai mare pare asociată cu rezultate mai bune pentru sănătate în rândul persoanelor vârstnice, spre deosebire de ceea ce se observă în general la populațiile mai tinere.
Aceste rezultate nu înseamnă însă că persoanele în vârstă ar trebui să urmărească să ia în greutate sau să consume mai multă carne. Studiul identifică asocieri statistice, fără să demonstreze că alimentația a fost cauza directă a longevității.
Ce spun cercetările despre proteine și îmbătrânire
Rezultatele susțin ideea că nevoile nutriționale se pot schimba odată cu înaintarea în vârstă. Asigurarea unui aport adecvat de energie și nutrienți, inclusiv proteine, poate contribui la menținerea masei musculare și la o îmbătrânire sănătoasă.
Totuși, cantitatea optimă de proteine pentru persoanele vârstnice rămâne un subiect de dezbatere științifică. Unele cercetări au asociat dietele vegetariene cu un risc mai mare de fracturi, posibil din cauza unui aport insuficient de proteine și calciu. Alte studii au sugerat că un aport mai redus de proteine ar putea avea beneficii pentru îmbătrânire în anumite condiții biologice.
De asemenea, cercetările privind longevitatea arată că alimentația nu este singurul factor relevant. Activitatea fizică, somnul, mediul și condițiile sociale pot influența sănătatea și durata vieții.
Studiul chinez are și unele limite. Cercetătorii nu au putut stabili cum s-au modificat obiceiurile alimentare ale participanților de-a lungul timpului, întrucât datele au surprins alimentația din ultimii ani. În plus, alegerile alimentare pot fi influențate de starea de sănătate sau de dificultățile de mestecare întâlnite la vârste înaintate.
Carnea roșie și cea procesată, asociate cu riscuri pentru sănătate
Deși noua cercetare evidențiază posibile avantaje ale consumului de carne în anumite categorii de persoane vârstnice, aceasta nu contrazice automat studiile care au asociat dietele vegetariene și cele bazate predominant pe plante cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate.
Contează și tipul de carne consumat. Carnea roșie și, mai ales, cea procesată au fost asociate cu riscuri mai mari pentru sănătate, motiv pentru care specialiștii recomandă, în general, limitarea consumului acestora.
„Constatările noastre au subliniat importanța unei diete echilibrate, atât din alimente de origine animală, cât și vegetală, pentru o longevitate sănătoasă”, au scris autorii cercetării, care consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru elaborarea unor recomandări alimentare adaptate persoanelor foarte în vârstă.
Concluzia nu este că vegetarienele trăiesc neapărat mai puțin, ci că, la vârste înaintate, greutatea corporală și asigurarea unui aport suficient de nutrienți pot juca un rol important. Cele mai potrivite alegeri alimentare depind de nevoile fiecărei persoane, iar un singur studiu nu poate stabili ce dietă garantează o viață mai lungă.
Cercetarea a fost publicată în The American Journal of Clinical Nutrition.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .