România a depășit ținta generală a Uniunii Europene privind interconectarea sistemului electric, însă nu asigură încă întreaga capacitate necesară pentru schimburile de energie cu Bulgaria și Ungaria. ANRE obligă Transelectrica să prezinte, în cel mult 30 de zile, un program pentru accelerarea proiectelor rămase în urmă.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a aprobat Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2026–2035. Documentul stabilește investițiile pe care Transelectrica trebuie să le realizeze în următorul deceniu și cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 reprezintă obiective complet noi.
Investițiile vizează modernizarea liniilor și stațiilor electrice, închiderea inelului național de 400 kV, digitalizarea rețelei și creșterea capacității de transport și de schimb cu statele vecine.
România depășește ținta UE, dar nu folosește suficient capacitatea de la frontieră
În 2024, gradul de interconectare a sistemului energetic românesc a ajuns la 18,5%, peste ținta europeană de 15%. Acest indicator arată câtă capacitate de schimb există în raport cu puterea instalată în România.
Situația este însă diferită în privința capacității puse efectiv la dispoziția tranzacțiilor transfrontaliere. Potrivit monitorizărilor realizate în 2025, obiectivul european care prevede alocarea pentru schimburile dintre state a cel puțin 70% din capacitatea elementelor critice ale rețelei nu a fost îndeplinit integral la granițele cu Bulgaria și Ungaria.
Cei doi indicatori măsoară lucruri diferite. România poate avea un grad general de interconectare peste ținta europeană, dar să se confrunte în continuare cu limitări și congestii care reduc cantitatea de energie ce poate traversa efectiv frontiera.
Transelectrica, obligată să prezinte un plan de accelerare
ANRE a cerut Transelectrica să elaboreze un program special pentru urgentarea lucrărilor de interconectare nefinalizate. Documentul trebuie transmis autorității de reglementare în termen de 30 de zile, iar aplicarea lui va fi verificată trimestrial.
Programul trebuie să includă soluții moderne pentru utilizarea mai eficientă a liniilor existente, precum determinarea dinamică a capacității de transport și folosirea unor conductoare care pot funcționa la temperaturi mai ridicate.
„Obiectivul nostru nu trebuie să fie doar atingerea țintelor europene, ci să avem cât mai multă capacitate de schimb transfrontalier”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
Acesta a arătat că evenimentele recente au demonstrat importanța interconectărilor în momentele dificile pentru sistemul energetic național, când România poate avea nevoie temporar de importuri mai mari de electricitate.
De ce sunt importante legăturile cu Bulgaria și Ungaria
O capacitate transfrontalieră mai mare permite României să importe energie în perioadele în care producția internă este insuficientă sau prețurile externe sunt mai avantajoase. În același timp, țara poate exporta mai ușor surplusul produs de parcurile eoliene, fotovoltaice sau de alte capacități energetice.
Interconectările mai puternice nu înseamnă că România va depinde permanent de importuri, ci că sistemul va avea o plasă suplimentară de siguranță în perioadele cu consum ridicat, producție redusă sau avarii.
Noul plan urmărește, de asemenea, să permită integrarea unor capacități mai mari de producție regenerabilă și de stocare, să reducă blocajele din rețea și să faciliteze transportul energiei din regiunile cu producție ridicată către marile zone de consum.
Opt dintre proiectele cuprinse în plan au statut european. Printre ele se află dezvoltarea interconectării România–Ungaria și proiectul de rețea inteligentă CARMEN, care presupune introducerea unor tehnologii pentru automatizarea rețelei și gestionarea fluxurilor de energie, potrivit economic.bg, citează Rador Radio România.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .