România, 17 octombrie 2023 – Camera Deputaților a șocat națiunea cu o decizie de proporții istorice în ceea ce privește pensiile magistraților. Cu un vot final de 174 “pentru,” 81 “împotriva,” și 17 abțineri, Parlamentul a tăiat pensiile judecătorilor și procurorilor, adoptând un proiect de lege care va aduce modificări semnificative în modul în care aceștia își vor primi pensiile de serviciu. Dacă acest proiect de lege nu va fi atacat din nou la Curtea Constituțională, se va pune în aplicare în următoarele zile, sub semnătura președintelui Klaus Iohannis.
Proiectul de lege, care vine în urma deciziei CCR din 2 august 2023, prin care proiectul inițial a fost declarat neconstituțional, a fost avizat rapid de comisiile de specialitate din Camera Deputaților și adoptat cu o viteză surprinzătoare. Cu toate acestea, modificările propuse în acest proiect de lege au declanșat un val de controverse și nemulțumiri în rândul magistraților și cetățenilor.
Una dintre cele mai semnificative modificări aduse de acest proiect de lege este modul de calcul al pensiilor magistraților. Conform noilor reguli, pensiile de serviciu, numite în mod incorect “pensii speciale,” vor fi stabilite raportat la media indemnizațiilor și sporurilor din ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate. Această schimbare drastică în calculul pensiilor va avea un impact semnificativ asupra veniturilor viitoare ale magistraților, în special a celor care beneficiau anterior de pensii mai mari.
O altă modificare importantă se referă la vechimea necesară pentru ca judecătorii și procurorii să se poată pensiona. Proiectul introduce o perioadă de cel mult cinci ani în alte profesii juridice care va fi luată în calcul la atingerea vechimii de 25 de ani necesară pentru pensie. Cu alte cuvinte, magistrații vor putea obține această vechime suplimentară între 2024 și 2031, după care această opțiune va fi treptat eliminată, astfel încât, în 2061, doar vechimea efectivă în magistratură va fi luată în considerare.
O schimbare care a stârnit și mai multă agitație în rândul magistraților este introducerea a două impozite suplimentare. Acestea vor varia în funcție de valoarea părții necontributive din pensia de serviciu, ajungând până la 20%. Această măsură fiscală va afecta considerabil veniturile magistraților la momentul pensionării, generând îngrijorări cu privire la siguranța financiară pe termen lung a acestora.
Proiectul de lege a fost inițial adoptat de Senat pe 11 octombrie 2023, iar acum se așteaptă promulgarea sa de către președintele Klaus Iohannis. Cu toate acestea, există posibilitatea ca proiectul să fie atacat din nou la Curtea Constituțională, dat fiind impactul semnificativ pe care îl va avea asupra magistraților și asupra sistemului de justiție din România.
Decizia Parlamentului de a tăia pensiile magistraților vine într-un context mai amplu de reforme și schimbări în sistemul de pensii din țară. Guvernul a argumentat că aceste modificări sunt necesare pentru a aduce pensiile magistraților în concordanță cu celelalte categorii de pensionari și pentru a asigura o mai mare echitate în sistemul de pensii.
Cu toate acestea, sindicatele și asociațiile magistraților au protestat vehement împotriva acestor modificări, susținând că ele reprezintă o lovitură semnificativă la adresa independenței sistemului judiciar și a statutului magistraților. Ei consideră că aceste schimbări vor afecta negativ motivația și atragerea tinerilor în magistratură, având un impact negativ asupra calității justiției în România.
În concluzie, decizia Parlamentului de a tăia pensiile magistraților a stârnit un val de controverse și dezbateri aprinse în societatea românească. Cu proiectul de lege în curs de a fi promulgat, urmează să se vadă cum va afecta aceste schimbări viața și carierele magistraților, precum și sistemul de justiție din România în ansamblu. Cu atâtea opinii divergente și cu un potențial conflict la orizont, această decizie rămâne un subiect fierbinte în politica românească și în societatea civilă.
