Bogdan-Ion Jelea, la a treia carte: de la aristocrație și populism la povestea unui destin excepțional: generalul Ioan Sîrbu

Analist, editorialist, istoric, doctor în științe politice și profesor de management, Bogdan-Ion Jelea își consolidează parcursul de autor cu un nou volum de mărturii și dialoguri. După convorbirile cu regretatul Constantin Bălăceanu-Stolnici și cercetarea dedicată populismului românesc, Jelea aduce în prim-plan destinul spectaculos al generalului-maior medic dr. Ioan Sîrbu. Lansarea, organizată de Oscar Print la Biblioteca Academiei Române, s-a transformat într-un eveniment cu o participare remarcabilă din lumea publică și politică, academică, medicală și militară, dar și din presă.

Bogdan-Ion Jelea ajunge, odată cu noul volum, la cea de-a treia reușită editorială care îi poartă semnătura. După Aristocratul – Confesiunile lui Constantin Bălăceanu-Stolnici în dialog cu Bogdan-Ion Jelea, carte care a adus în prim-plan memoria și mărturia unei personalități excepționale, contemporane ultimului veac de istorie și după Avatarurile populismului național românesc în primii 100 de ani. De la Mișcarea pașoptistă la Mișcarea Legionară, lucrare care are la bază cercetarea sa doctorală, autorul schimbă din nou registrul.

Noul volum, De la Piscuri la New York și înapoi: Anatomia unui destin. Mărturia generalului-maior medic dr. Ioan Sîrbu în dialog cu Bogdan-Ion Jelea, este o carte despre istorie trăită, memorie, carieră și caracter.

Este și continuarea unei formule editoriale care pare să devină „marcă înregistrată”: dialogul cu personalități care au traversat epoci și instituții importante și ale căror biografii pot spune, indirect, povestea României.

Parcursul lui Bogdan-Ion Jelea este, el însuși, unul interdisciplinar. Este licențiat în Management la Academia de Studii Economice din București și a absolvit două programe de masterat la SNSPA, în domeniile comunicării și relațiilor publice, respectiv științelor politice. Curiozitatea pentru relațiile internaționale și securitate l-a dus apoi la Institutul Diplomatic Român, la Colegiul Național de Apărare și la programul de Științe Militare și Informații al Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Pasiunea pentru istorie l-a determinat să urmeze și Facultatea de Istorie a Universității din București, iar ulterior a obținut titlul de doctor în Științe politice la SNSPA, cu o cercetare dedicată evoluției populismului național românesc din secolul al XIX-lea până în perioada interbelică.

A avut și o experiență universitară, între 2022 și 2024 fiind cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație și Management Public a ASE, iar în prezent susținând cursuri la Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală a USAMV. În spațiul public este cunoscut ca analist politic și editorialist, cu o voce critică și directă în presa scrisă, la televiziune și online. Noua carte adaugă acestei identități pe aceea de autor preocupat de biografii și de recuperarea memoriei.

Proiectul dedicat lui Ioan Sîrbu a început la 13 iunie 2025, odată cu primul interviu. Jelea mărturisește că, inițial, proiectul a fost alimentat de prietenia cu protagonistul, dar și de orgoliul firesc al unei noi reușite după Aristocratul. Pe parcurs, însă, povestea interlocutorului său a căpătat o dimensiune mult mai amplă.

„Să pui într-o carte o existență sinuoasă, deopotrivă complexă și complicată”, spune autorul, înseamnă să încerci să surprinzi nu doar un destin individual, ci și o parte din societatea românească a ultimelor șapte decenii.

Jelea povestește că îl cunoscuse pe Sîrbu prin intermediul lui Teodor Atanasiu și că fusese impresionat de parcursul acestuia. După zecile de întâlniri și sutele de zile de lucru la manuscris, spune că medicul-general a devenit pentru el un exemplu de „onoare, decență și forță interioară”.

Povestea care a stat la baza cărții justifică această fascinație. Ioan Sîrbu vine din satul Piscuri, comuna Plopșoru, județul Gorj, dintr-o familie de oameni simpli. A crescut într-o lume marcată de sărăcie, colectivizare, foamete și lipsa perspectivelor. La 14 ani a fugit de acasă.

A devenit elev al unei școli profesionale și strungar, apoi subofițer sanitar la Spitalul Militar Central. A făcut liceul la seral și a încercat să ajungă la Medicină. A fost admis din a treia încercare, dar desființarea Institutului Medico-Militar a împiedicat atunci înmatricularea.

Nu a renunțat. La 33 de ani a început facultatea de Medicină și a absolvit-o cu media zece. A urmat o bursă în Statele Unite, unde a lucrat cu unul profesorul Linkow, fondatorul implantologiei. Revenit în România, a contribuit la dezvoltarea acestei discipline, care avea să fie ulterior predată la UMF „Carol Davila”. A devenit medic, profesor universitar, specialist recunoscut internațional și general-maior.

Silviu Predoiu, care a parcurs manuscrisul, surprinde traseul într-o formulare care concentrează aproape întreaga carte: „Este romanul copilului plecat dintr-o familie modestă de țărani gorjeni, devenit elev al unei școli profesionale și strungar fruntaș, care, prin muncă, învățătură și o voință ieșită din comun, a ajuns subofițer sanitar, apoi medic de excepție, recunoscut internațional, reputat profesor și înalt ofițer al Armatei.”

Predoiu insistă și asupra unui aspect esențial: Sîrbu nu își privește originile cu jenă și nu încearcă să-și rescrie trecutul după succesul profesional. Dimpotrivă, își asumă fiecare etapă a drumului.

Teodor Atanasiu l-a cunoscut pe Ioan Sîrbu în ianuarie 2005, la puțin timp după ce devenise ministrul Apărării. Sîrbu era atunci comandantul Spitalului Militar Central. Atanasiu povestește inclusiv episodul în care a primit sesizări dure împotriva medicului, acuzat că, deși provenea dintr-un mediu modest, ajunsese să conducă una dintre cele mai importante unități medicale militare.

Investigația ministrului avea să arate însă că în spatele conflictului se afla, de fapt, reforma inițiată de Sîrbu: promovarea medicilor militari tineri și eliberarea unor funcții de conducere pentru noua generație. Reforma a mers mai departe, iar numeroși tineri și-au continuat cariera în sistem.

Ani mai târziu, Atanasiu avea să formuleze una dintre cele mai puternice caracterizări ale protagonistului: „Mai mult decât un general destoinic, un medic recunoscut internațional și un renumit profesor universitar, Ioan Sîrbu mai are o calitate incontestabilă. Este Om, cu «O» mare.”

Volumul este publicat de Oscar Print, editură cu un profil consacrat în zona cărților de artă, cultură și cercetare intelectuală în domeniul științelor umaniste și care a publicat și primele două cărți ale lui Bogdan-Ion Jelea.

Lansarea din 22 octombrie, la Biblioteca Academiei Române, în Amfiteatrul „I.H. Rădulescu”, a confirmat prestigiul proiectului. Sala s-a dovedit neîncăpătoare pentru public. Au fost prezenți actuali și foști demnitari, oameni politici, reprezentanți ai mediului academic, medici, militari, jurnaliști, precum și prieteni ai autorului și ai eroului cărții.

Faptul că un volum de istorie trăită a reușit să aducă la aceeași masă reprezentanți ai unor domenii atât de diferite spune, în sine, ceva despre forța poveștii.

De la Piscuri la New York și înapoi poate fi citită ca mărturie, biografie, frescă socio-politică și chiar ca o poveste de aventuri. Dar, dincolo de toate aceste chei de lectură, rămâne povestea unui om care a plecat de foarte jos și a ajuns foarte sus fără să uite de unde a plecat.

Iar succesul lansării de la Biblioteca Academiei Române, organizată de Oscar Print, arată că astfel de povești încă au capacitatea de a aduce împreună lumea culturală, academică, medicală, militară și politică a României.

Profesorul Andrei Țăranu, prezent în panelul dezbaterii organizate în cadrul evenimentului a subliniat, la rândul său, relevanța unei biografii care nu doar parcurge transversal mai multe lumi, ci și ilustrează sisteme politice diferite, prin care a trecut România în ultimele 7 decenii. Astfel, destinul generalului Sîrbu nu reprezintă doar o biografie tumultuoasă, ci și o frescă a prefacerilor sociale și economice ale epocilor recente.