BNR anunță că inflația va exploda pe finalul anului 2026: Va întrece toate prognozele

Banca Națională a României vine cu vești proaste pentru români. Inflația va exploda pe final de an, iar creșterile care sunt așteptate depășesc orice predicție făcută pe parcursul anului, spun specialiștii.

Ce arată prognoza BNR

Rata anuală a inflaţiei va creşte până la sfârşitul anului 2026, urmând să depăşească nivelul de 6,1% anticipat în prognoza din august, pe fondul scumpirii combustibililor şi energiei, al majorării cotaţiilor materiilor prime şi al evoluţiei cursului de schimb, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 8 octombrie 2026, publicată marţi.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 şi descreşterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”, se arată în document.

Care sunt cauzele creșterii inflației

Potrivit BNR, deteriorarea perspectivei inflaţiei pe termen scurt este determinată în principal de scumpirea energiei şi a materiilor prime, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu şi al secetei severe din acest an.

„S-a observat că relativa înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei are ca determinanţi factori/şocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor şi energiei şi creşterea cotaţiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu şi al secetei severe din acest an -, precum şi evoluţia cursului de schimb al leului”, se menţionează în minută, conform Agerpress.

Membrii Consiliului au avertizat că riscurile privind evoluţia inflaţiei rămân orientate în sens ascendent pe termen scurt, în special din cauza incertitudinilor legate de preţul petrolului şi al altor materii prime.

„Totodată, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluţiei cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi efectele directe şi indirecte potenţial exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv prin intermediul preţurilor unor bunuri intermediare şi finale importate. Au fost evidenţiate însă şi performanţele din acest an ale unor sectoare agricole vegetale, cu implicaţii favorabile la nivelul preţurilor LFO şi ale altor mărfuri agroalimentare, precum şi situaţia cererii de consum şi a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor şi energiei asupra preţurilor unor bunuri şi servicii”, se precizează în document.

De ce a scăzut inflația

În ceea ce priveşte evoluţia recentă a preţurilor, membrii Consiliului au evidenţiat reducerea ratei anuale a inflaţiei la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor din anul precedent.

Totodată, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a coborât la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie 2026, în condiţiile încetinirii creşterii preţurilor alimentelor procesate şi ale reducerii dinamicii preţurilor bunurilor nealimentare şi serviciilor.

În şedinţa din 8 octombrie 2026, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, au fost păstrate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.