Mandatul ministrului Culturii Demeter András István, început la data de 23 iunie 2025, s-a concentrat pe consolidarea capacităţii administrative, creşterea transparenţei instituţionale, protejarea patrimoniului naţional şi dezvoltarea diplomaţiei culturale, potrivit analizei publicate pe site-ul cultura.ro.
Ministerul Culturii a gestionat un aparat propriu cu 182 de posturi şi 95 de entităţi subordonate şi a acordat prioritate iniţierii implementării reformelor structurale menite să modernizeze sectorul cultural din România.
Mesajele principale ale mandatului
Recunoaştere internaţională: Statutul de Ţară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028 reprezintă cel mai important proiect de ţară în domeniul diplomaţiei culturale.
Recuperarea tezaurului naţional: Repatrierea Coifului de la Coţofeneşti şi a două brăţări dacice, precum şi expunerea altor trei brăţări preistorice recuperate au marcat un succes major în eforturile de recuperare a patrimoniului cultural al României.
Atragerea de fonduri: Semnarea Memorandumului de Înţelegere privind Granturile Norvegiene 2021-2028 (47 de milioane de euro), semnarea a două contracte de finanţare pentru proiecte de transformare digitală (42 milioane de euro) şi implementarea la termen a reformelor şi investiţiilor finanţate prin PNRR confirmă capacitatea de absorbţie şi execuţie a Ministerului Culturii.
Măsuri pentru asigurarea stabilităţii sectoriale: Exceptarea instituţiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a salariilor şi a personalului a contribuit la protejarea ecosistemului cultural naţional.
13 concursuri de proiecte de management
Potrivit bilanţului, au fost organizate 13 concursuri de proiecte de management: Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor şi colecţionar”, Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (două proceduri), Muzeul Naţional Brukenthal, Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Muzeul Naţional Bran (depunere proiect nou de management), Opera Naţională Română din Iaşi (două proceduri), ARTEXIM, Opera Maghiară din Cluj-Napoca (depunere proiect nou de management) şi Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (două proceduri).
Se află în derulare şase concursuri de proiecte de management: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara, Opera Naţională Română din Timişoara, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Opera Naţională Română Iaşi, Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău şi Oficiul de Film şi Investiţii Culturale.
În urma concursurilor organizate, au fost încheiate şapte contracte de management cu câştigătorii: Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Naţional Bran, ARTEXIM, Opera Maghiară din Cluj-Napoca şi Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti.
Au fost organizate 22 de evaluări anuale ale managementului instituţiilor publice de cultură din subordinea ministerului (cultura.ro/rezultate-evaluari/).
În urma evaluărilor, patru manageri au obţinut note sub 7, ceea ce a condus la încetarea contractelor de management. Au fost numite conduceri interimare la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” Bucureşti, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” Constanţa şi Muzeul Naţional „George Enescu”.
A fost instituit titlul de „director onorific al instituţiei publice de cultură” care a condus la emiterea ordinelor de ministru pentru desemnarea lui Andrei Şerban ca director onorific al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti şi a lui Gheorghe Victor Dumănescu ca director onorific al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.
Top 20 rezultate ale mandatului
1. Repatrierea tezaurului naţional: repatrierea Coifului de la Coţofeneşti şi a celor două brăţări dacice, precum şi recuperarea a trei brăţări preistorice sustrase.
2. Recunoaştere UNESCO: înscrierea „Cobzei” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.
3. Dosarul Cucuteni-Trypillia: semnarea memorandumului trilateral România-Moldova-Ucraina pentru înscrierea pe Lista UNESCO.
4. Salvarea patrimoniului: lansarea în consultare publică a noii Arhitecturi Instituţionale Integrate a patrimoniului cultural naţional.
5. Frankfurt 2028: obţinerea statutului de Ţară Invitată de Onoare la cel mai mare târg de carte din lume.
6. Deschiderea Anului Cultural România-Italia 2026 (Teatro alla Scala – Milano, Mercati di Traiano – Roma).
7. Sezonul Cultural România-Polonia: peste 300 de evenimente şi aproximativ 100.000 de participanţi.
8. Parteneriat strategic public-privat: protocol cu UniCredit pentru participarea României la Bienala de la Veneţia (26 ianuarie 2026).
9. Digitalizarea patrimoniului: lansarea proiectelor ePatrimoniu şi eMonumente, investiţie cumulată de aproximativ 42 milioane euro
10. Digitalizarea finanţării culturii: operaţionalizarea platformei fonduri-cultura.ro pentru gestionarea transparentă a finanţărilor nerambursabile în domeniul culturii.
11. Transparenţă instituţională: publicarea comisiilor de concurs şi a proiectelor de management pentru instituţiile de cultură.
12. PNRR – infrastructură culturală: inaugurarea a patru centre-pilot de excelenţă la Avrig pentru restaurarea clădirilor istorice.
13. Infrastructură culturală în zone defavorizate: finalizarea celor 115 proiecte finanţate prin PNRR derulate în 141 de localităţi din zone defavorizate
14. Programul „Temelii Culturale”: aprobarea finanţărilor pentru 14 obiective de importanţă naţională şi europeană din România, menite să consolideze infrastructura culturală şi să valorifice patrimoniul românesc, inclusiv deblocarea procesului de punere în siguranţă, consolidarea şi reabilitarea Vilei Regale a Reginei Maria din Mamaia.
15. Creştere bugetară: aprobarea unui buget al Ministerului Culturii de peste 1,44 miliarde lei pentru anul 2026.
16. Fonduri europene: semnarea Memorandumului de Înţelegere pentru Granturile Norvegiene (2021-2028), cu un buget de 47 de milioane de euro dedicat sectorului cultural din România.
17. Anul Brâncuşi 150: punerea în aplicare a legii speciale privind Anul comemorativ Brâncuşi 150, prin programul strategic şi acordarea de finanţări nerambursabile proiectelor culturale dedicate acestei tematici.
18. Deblocarea industriei cinematografice: achitarea datoriilor istorice şi prelungirea cu trei ani a schemei de ajutor de stat, precum şi actualizarea cadrului pentru Fondul Cinematografic.
19. Protejarea personalului din sectorul cultural public: exceptarea instituţiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a personalului
20. Măsuri de continuitate instituţională: limitarea impactului OUG nr. 52/2025 asupra activităţii instituţiilor publice de cultură.
