Implemetarea PNRR sub semnul întrebării
După un an caracterizat de patru runde electorale și cu încă un scrutin în perspectiva anului 2025, autoritățile din România pășesc cu dificultate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși se face apel la un optimism exagerat în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, progresele reale sunt întârziate de probleme persistente și nerezolvate, iar experții contestă aceste declarații optimiste.
Alocarea totală a PNRR, ce include capitolul REPowerEU, se ridică la 28,5 miliarde de euro, care sunt împărțite în 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde euro sub formă de granturi. Planul acoperă un număr semnificativ de reforme, incluzând 60 de reforme și 113 investiții, și stabilește un total de 518 jaloane și ținte în legătură cu aceste proiecte asumat.
Printre elementele prioritare ale PNRR se numără șase piloni majori: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea economică inteligentă și durabilă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea, precum și rezilierea economică, socială și instituțională. De asemenea, planul include politici dedicate noilor generații.
Spitale în impas
Realitatea arată că multe dintre spitalele promise prin PNRR riscă să nu devină realitate, rămânând doar promisiuni. Deși lucrările ar fi trebuit să fie finalizate în 2026, în multe cazuri nu au început deloc. Din cele 27 de spitale planificate inițial, doar 24 au semnat contracte cu firmele de construcții, iar în urma unei renegocieri s-a ajuns la un număr de doar 19 spitale, conform declarațiilor recente ale ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș, în Parlament.
Se preconizează ca din cele 19 spitale, doar 13 să primească finanțare. Celelalte 6 spitale ar putea fi incluse în Programul de Sănătate sau ar putea fi finalizează prin intermediul unui împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Marcel Boloș a menționat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt axate pe continuarea finanțării pentru spitalele care au contractele de achiziție publică încheiate și pentru care lucrările au demarat.
Guvernul de la București caută să extindă termenul limită din august 2026 până la finalul anului pentru finalizarea proiectelor din domeniul sănătății. „Ne angajăm ca aceste spitale să fie funcționale până la sfârșitul anului 2026. Asta implica atât echipamente, cât și funcționarea lor adecvată”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.
Revizuirea pensiilor speciale
România este angajată în negocieri pentru reformarea pensiilor speciale, având în vedere blocarea unei sume de 230 de milioane de euro de către Comisia Europeană din cauza nerealizării reformei pensiilor, ce constituie jalonul 215 din PNRR. În acest context, Coaliția a propus o inițiativă care sugerează plafonarea pensiilor magistraților la 65% din veniturile obținute în ultimele 6 luni de activitate, actualul procent fiind de 80%.
De asemenea, proiectul prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare pentru noii magistrați până la 65 de ani, iar această măsură ar urma să se aplice din 2045. Debate asupra pensiilor speciale se intensifică, întrucât legea menită să impoziteze progresiv aceste pensii a fost respinsă de Curtea Constituțională, invocându-se inexactitatea modalității de calcul a distribuției acestora.
Ordonanța privind guvernanța corporativă
Un alt subiect de îngrijorare este selecția conducerii Autorității de Management pentru PNNR (AMEPIP), care va supraveghea toate companiile de stat din România. Această selecție a fost reluată pentru a doua oară, conform confirmării ministrului Marcel Boloș. Se estimează că România ar putea pierde 500 de milioane de euro din PNRR dacă AMEPIP nu este înființată.
Modificări în Selecția Administratorilor Întreprinderilor Publice
Recent, liderii din Executiv au aprobat un proiect ce vizează reformarea procesului de selecție și mandatul administratorilor companiilor de stat. Conform noilor reglementări, membrii consiliilor de administrație nu mai pot îndeplini simultan funcția de membru și cea de angajat al respectivei companiei de stat. Dacă printre administratori se regăsesc angajați, contractul individual de muncă va fi suspendat pe durata mandatului.
Contextul Deciziei
Această măsură vine în urma deciziei Comisiei Europene de a suspenda parțial cererea numărul 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), motivată de lipsa de transparență și de competență în numirile la conducerea companiilor energetice de stat și a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Declarațiile Ministrului Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că România se va apropia de 100% în ceea ce privește absorbția fondurilor PNRR, chiar dacă Uniunea Europeană nu va extinde termenele pentru acest program. El a menționat că în perioada 2014-2021, România a realizat o absorbție de aproximativ 98,8% din fonduri. Tanczos Barna a argumentat că România dispune de capacitatea de a accesa fonduri, subliniind că există o supracontractare semnificativă pe fondurile de coeziune, pe care autoritățile doresc să o gestioneze, menținând-o la 150% pentru a nu crea presiune pe bugetul național.
Perspectiva Analiștilor Economici
Analiștii economici au exprimat îndoieli cu privire la atingerea obiectivelor asumate privind absorbția fondurilor PNRR. Adrian Negrescu, economist, a subliniat că datele recente indică o scădere a investițiilor în comparație cu anul 2023. Acesta a argumentat că afirmațiile ministrului Finanțelor legate de atingerea unui procent de 100% în absorbția de fonduri sunt mai degrabă o „poveste electorală”, fără șanse de realizare concrete, dacă nu se implementează măsuri administrative menite să reducă birocrația din domeniul achizițiilor publice.
Problemele de Finanțare ale Proiectelor
Potrivit analistului, majoritatea proiectelor întâmpină dificultăți de finanțare, cu peste 80% dintre acestea aflându-se în întârzieri significative. În lipsa accesării fondurilor de la Bruxelles, multe proiecte au fost finanțate prin împrumuturi cu dobânzi ridicate, între 8 și 9%, pentru a acoperi cheltuielile în continuă creștere legate de infrastructură și alte achiziții programate în cadrul PNRR.
Stadiul Actual al PNRR
Până la această dată, România a reușit să îndeplinească doar 14% din jaloanele și țintele stabilite prin PNRR. Reformele și investițiile prevăzute trebuie finalizate până la 31 august 2026, existând doar 1 an și 8 luni până la termenul limită. Conform datelor disponibile pe portalul monitorpnrr.eu, dintr-un total de 28,5 miliarde de euro, România a încasat aproximativ 9,4 miliarde de euro, în condițiile în care inițial se aștepta ca sumele încasate să ajungă la 15 miliarde de euro. De asemenea, cererile de plată numărul 5 și 6 ar fi trebuit să fie depuse în acest an.
