Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri seara, la Antena 3 CNN, că pensiile vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, precizând că procentul pe care intenționează să îl propună Guvernului este de 7,3%. Oficialul a subliniat însă că această cifră nu reprezintă deocamdată o decizie a Executivului, urmând să fie discutată în cadrul negocierilor pentru bugetul de anul viitor. Manole a prezentat și situația actuală a sistemului de pensii, a confirmat plata celei de-a doua tranșe a ajutoarelor pentru pensionarii cu venituri mici în decembrie și a explicat ce se întâmplă în cazurile în care Casa de Pensii a calculat greșit drepturile beneficiarilor.
Întrebat direct dacă pensiile vor crește de la începutul anului viitor, ministrul Muncii a răspuns fără ezitare: „Cu certitudine, da”.
În ceea ce privește procentul majorării, Florin Manole a explicat că acesta trebuie stabilit pe baza indicatorilor statistici și a discuțiilor bugetare, dar a avansat deja o cifră concretă.
„Procentul pe care îl voi trimite către ministrul de Finanțe și premier va fi procentul care va rezulta în marja discuției despre buget, din cifrele statistice pe care le vom avea. Dacă ar fi să trimit mâine, ar trebui să trimit 7,3%. Nu vreau să se înțeleagă 7,3% ca pe promisiunea Guvernului sau a Partidului Social Democrat. Este dorința ministrului Muncii”, a declarat Florin Manole.
Ministrul a insistat că susține aplicarea mecanismului legal de indexare și că nu consideră acceptabil ca pensionarii să suporte din nou consecințele ajustărilor bugetare.
„Eu sunt convins că toată lumea, și am văzut declarații, și premierul a zis că își dorește să ne apropiem de standardul ăsta. Și ministrul de Finanțe sunt sigur că își dorește creșterea pensiilor. De fapt, nu am văzut nicio voce din spațiul public, nici din Guvern, nici din afara Guvernului, care să zică nu majorării pensiilor”, a afirmat oficialul.
Manole: Economiile bugetare trebuie făcute în alte domenii, nu pe seama pensionarilor
Florin Manole a recunoscut că Guvernul trebuie să țină cont de constrângerile fiscal-bugetare, însă consideră că respectarea acestora nu trebuie să se facă prin limitarea creșterii pensiilor.
„Nu este vorba doar de a-i convinge pe colegi. Aici vreau să fiu cât de colegial se poate. Este vorba și despre faptul că înțeleg că există nevoia de a ne încadra în restricțiile pactului fiscal-bugetar, dar eu cred că trebuie s-o facem cu altfel de economii decât de la pensionari, pentru că noi respectăm angajamentele, dar nu din nou presiunea pe pensionari, după doi ani în care nu au crescut pensiile, nu s-au majorat”, a declarat ministrul Muncii.
Potrivit Legii nr. 360/2023, mecanismul de indexare a pensiilor presupune majorarea anuală a valorii punctului de referință cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, pe baza indicatorilor definitivi comunicați de Institutul Național de Statistică.
Aplicarea mecanismului a fost însă amânată în ultimii doi ani. În 2025 și 2026, valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei, prin măsuri fiscal-bugetare adoptate anterior. Legea nr. 141/2025 prevede reluarea aplicării formulei de indexare începând din 2027.
În cazul în care s-ar aplica o creștere de 7,3%, pentru o pensie de 2.000 de lei majorarea ar fi de 146 de lei lunar, iar pentru una de 3.000 de lei ar însemna 219 lei. O pensie de 4.000 de lei ar crește cu 292 de lei. Aceste calcule sunt orientative, procentul nefiind încă aprobat.
În timpul interviului, după ce realizatorul a remarcat că o majorare de 7,3% înseamnă numai 146 de lei pentru o pensie de 2.000 de lei, ministrul a admis că suma este modestă.
Ministrul a arătat că pensionarii cu venituri reduse pot beneficia și de alte forme de protecție socială, inclusiv de ajutorul de 50 de lei lunar pentru plata energiei electrice, în condițiile prevăzute de legislație.
Întrebat dacă asemenea sume sunt suficiente pentru a face față scumpirilor, oficialul a răspuns: „Sigur că nu sunt suficienți. Și eu nu sunt aici avocatul ideii că curge lapte și miere. Nu. Eu am spus că obiectivul acestui Guvern, spre deosebire de politica anterioară de austeritate, este să nu curgă sânge din nicio categorie socială”.
Aproape 4,7 milioane de pensionari. Pensia medie este de 2.785 de lei
În cadrul emisiunii au fost prezentate și date privind situația sistemului de pensii din România.
Potrivit cifrelor afișate, numărul pensionarilor este de 4.674.614, în timp ce pensia medie se situează la 2.785 de lei. Nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prezentat în emisiune drept pensie minimă, este de 1.281 de lei, iar valoarea punctului de referință este de 81 de lei.
Ministrul Muncii a recunoscut că veniturile pensionarilor rămân reduse, dar a susținut că, în ultimul deceniu, au existat și perioade în care majorările au depășit semnificativ inflația.
„Pentru că am plecat prea de jos. În 2017, pensia minimă era de 500 și vreo 60 de lei, cred. Creșterea e de 250%, inflația n-a fost de 250%. Nu vreau să spun că pensiile sunt prea mari, în niciun caz. Vreau să spun însă că, de câte ori am putut, creșterile au fost cât de mari s-a putut”, a afirmat Manole.
Acesta a invocat și situația din 2017, când, potrivit declarațiilor sale, majorarea pensiilor a fost mult peste nivelul inflației.
Oficialul a admis însă că blocarea indexării în ultimii doi ani a reprezentat o nedreptate pentru pensionari, iar ajutoarele financiare acordate celor cu venituri reduse nu au putut compensa integral pierderea puterii de cumpărare.
Bani în plus pentru pensionari în decembrie: 500, 400 sau 300 de lei
Ministrul Muncii a confirmat că în decembrie 2026 va fi plătită cea de-a doua tranșă a ajutorului financiar pentru pensionarii cu venituri de până la 3.000 de lei.
Sumele vor fi acordate diferențiat, în funcție de veniturile lunare:
-
500 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei inclusiv;
-
400 de lei pentru cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv;
-
300 de lei pentru cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv.
Ajutoarele fac parte din pachetul de solidaritate adoptat în 2026, care a prevăzut acordarea sprijinului în două tranșe egale, în lunile mai și decembrie. Valoarea totală a ajutorului pe întregul an este de 1.000, 800 sau 600 de lei, în funcție de categoria de venit.
Florin Manole a precizat că fondurile necesare pentru plata sumelor din decembrie sunt deja prevăzute în buget.
„Nu e nicio dilemă, sunt toți banii, bugetul este programat pentru asta”, a declarat ministrul.
El a explicat că ajutorul acordat pensionarilor a fost una dintre măsurile promovate de PSD în cadrul negocierilor privind bugetul de stat.
„Este a doua parte din proiectul pe care l-am avut la legea bugetului de la începutul acestui an, mult discutatul și controversatul pachet de solidaritate. Acolo, noi, cei de la Partidul Social Democrat, am venit cu acest sprijin pentru pensionari”, a afirmat Manole.
Potrivit legislației, ajutoarele se acordă din oficiu, prin casele de pensii, fără ca beneficiarii să depună cereri. La stabilirea eligibilității pentru tranșa din decembrie sunt avute în vedere veniturile din pensii aferente lunii noiembrie 2026.
„A fost doar un pansament insuficient”. Ministrul amintește disputele cu PNL și USR
Florin Manole a recunoscut că ajutoarele acordate în 2026 nu reprezintă o soluție pentru problemele financiare ale pensionarilor.
„Ajutorul one-off, despre care am vorbit mai devreme, este doar un pansament. A fost doar un pansament insuficient. Nu am făcut niciun moment acel amendament la buget cu gândul că îmbogățim pe cineva. Nu, nici gând. A fost un amendament pentru a putea să acoperim puțin”, a declarat ministrul.
Acesta a amintit și disputele politice apărute în momentul negocierii pachetului social, susținând că reprezentanții PNL și USR s-au opus inițial unor măsuri propuse de social-democrați.
„Și atunci a fost un mare scandal în coaliție. USR și PNL nu au vrut să voteze. A fost scandal o zi întreagă, după care am zis: nu votăm bugetul”, a relatat Manole.
Ministrul a nuanțat însă afirmația, precizând că, în cele din urmă, partenerii de coaliție au acceptat măsurile.
„Nu dau vina pe nimeni. Până la urmă, au fost constructivi”, a adăugat acesta.
Pensiile pe card, mai ieftine pentru stat. Manole exclude obligarea pensionarilor să renunțe la poștaș
Ministrul Muncii a vorbit și despre costurile administrative ale plății pensiilor, susținând că distribuirea banilor prin Poșta Română este considerabil mai costisitoare decât virarea acestora în conturile bancare.
„Eu, sincer, m-aș bucura, în același timp, cel puțin în marile orașe, acolo unde capilaritatea sistemului bancar este indiscutabilă, să avem cât mai mulți pensionari pe card, pentru că în continuare plătim de zece ori mai mult pentru Poștă decât plătim pentru comisioane”, a afirmat Manole.
Oficialul a subliniat însă că nu intenționează să impună plata pensiilor exclusiv pe card, recunoscând că în numeroase localități din România accesul la servicii bancare este limitat.
„Nu vreau să speriem pe nimeni, nu vreau să obligăm pe nimeni. Nu am de gând. Sunt sate din România izolate, unde îmi dau seama că rolul poștașului e mai mult decât să aducă banii, inclusiv de socializare și de o relație interumană”, a explicat ministrul.
Întrebat despre pensionarii care preferă în continuare banii în numerar, Manole a precizat că este dreptul acestora să aleagă modalitatea de plată.
El a mai arătat că a purtat anterior discuții cu reprezentanții marilor bănci pentru extinderea accesului la servicii bancare, inclusiv în zonele mai puțin deservite, și a remarcat că tot mai mulți dintre cei care intră recent la pensie aleg virarea sumelor pe card.
În consecință, și ajutoarele financiare din decembrie vor fi plătite prin modalitatea obișnuită de încasare a pensiei, fie în cont bancar, fie prin Poșta Română.
Zeci de mii de pensionari au ajuns în instanță. Ce se întâmplă dacă pensia a fost calculată greșit
Un alt subiect abordat în interviu a fost cel al litigiilor dintre pensionari și casele de pensii, în special în contextul recalculărilor și al erorilor privind stabilirea drepturilor.
În cadrul emisiunii au fost prezentate cifre potrivit cărora există 61.585 de litigii și aproximativ 63.000 de pensionari reclamanți. Aceste date au fost invocate de realizatorul emisiunii.
Florin Manole a explicat că, atunci când se constată că un pensionar a primit mai puțini bani decât i se cuveneau, diferențele trebuie achitate retroactiv, în condițiile legii.
„Dacă se dovedește, și nu e nevoie neapărat de instanță, uneori se pot regla lucrurile și la Casa de Pensii, dacă se dovedește că acel pensionar a fost nedreptățit și i s-a dat o pensie mai mică cu o sumă, primește retroactiv, de la intrarea în drept, de la stabilirea dreptului până la zi, toată diferența, indiferent că e vorba de 3 lei ori 5 ani, să zicem, indiferent că e vorba de 100 de lei pentru fiecare lună a celor 5 ani”, a declarat ministrul.
Potrivit articolului 94 din Legea 360/2023, casele teritoriale de pensii pot revizui din oficiu sau la solicitarea pensionarului drepturile stabilite greșit. Legea prevede reguli distincte pentru plata diferențelor, inclusiv o excepție de la termenul general de prescripție în cazul anumitor erori materiale sau de calcul.
Ministrul a explicat și situația inversă, atunci când un pensionar a primit sume mai mari decât cele legal cuvenite, ca urmare a unei greșeli comise de instituție.
„Dacă, în același timp, se constată că i s-a stabilit un drept de pensie mai mare decât se cuvenea, pentru perioada în care urmează să primească pensia va primi pensia corectă. Pentru perioada în care a primit-o un pic mai mare este amnistiat și nu plătește nimic înapoi statului, pentru că nu el și-a stabilit dreptul de pensie, ci a fost o greșeală. Casa de Pensii a făcut greșeala”, a precizat Manole.
Regimul juridic al sumelor încasate necuvenit este stabilit și de Legea 125/2014, care prevede scutirea de la recuperare a anumitor debite provenite din pensii. Scutirea nu se aplică însă în cazurile în care sumele au fost încasate necuvenit din culpa beneficiarului, inclusiv prin declararea unor informații neconforme realității sau nerespectarea obligațiilor legale.
Critici la adresa fostei conduceri a Casei de Pensii
Florin Manole a avut și un mesaj critic la adresa fostei conduceri a Casei Naționale de Pensii Publice, în special în privința comunicării cu pensionarii nemulțumiți.
Ministrul a invocat expresia „Adio și un praz verde”, pe care a atribuit-o fostului președinte al instituției.
„Eu doar atât zic despre ce a fost până acum. Ce a zis, citat din fostul președinte al Casei de Pensii: «Adio și un praz verde!». Ăsta nu-i mod de a te adresa, prin intermediul presei, pensionarilor nemulțumiți și îngrijorați de situația lor”, a afirmat Manole.
Totodată, oficialul a încercat să nuanțeze criticile la adresa funcționarilor Casei de Pensii, arătând că numărul erorilor trebuie raportat la milioanele de dosare gestionate de instituție.
Ministrul a subliniat însă că fiecare greșeală care produce un prejudiciu unui pensionar trebuie îndreptată, chiar dacă ponderea cazurilor în totalul beneficiarilor sistemului este redusă.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .