România se confruntă cu o scădere accelerată a numărului de farmaciști, în timp ce interesul tinerilor pentru Facultățile de Farmacie continuă să se prăbușească. Între 2022 și 2025, numărul farmaciștilor a scăzut cu 1.478, deși numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități.
Colegiul Farmaciștilor din România și principalele organizații din sectorul farmaceutic avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că deficitul de personal riscă să afecteze nu doar farmaciile comunitare, ci și spitalele, industria farmaceutică, cercetarea și instituțiile publice din domeniul sănătății, conform Mediafax.
Aproape un farmacist pierdut la fiecare 18 ore
Datele Institutului Național de Statistică, citate de organizațiile profesionale, arată că România a pierdut 1.478 de farmaciști în perioada 2022-2025.
Raportat la cei trei ani, înseamnă o scădere medie de aproximativ 1,35 farmaciști pe zi sau, altfel spus, câte un farmacist la aproximativ 18 ore.
În aceeași perioadă, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, ceea ce accentuează presiunea asupra resursei umane disponibile.
Situația este cu atât mai delicată cu cât legislația prevede că o farmacie comunitară poate funcționa doar în prezența a cel puțin unui farmacist, acesta neputând fi înlocuit de personal cu altă calificare.
Admiterea din 2026 arată scăderea interesului pentru Farmacie
Datele admiterii din această vară confirmă diminuarea interesului pentru această profesie.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București s-au înscris 6.916 candidați în total, dintre care 2.727 pentru Medicină și 800 pentru Medicină Dentară.
În schimb, la Facultatea de Farmacie au fost doar 107 candidați pentru 114 locuri disponibile – 94 finanțate de la buget și 20 cu taxă. Potrivit organizațiilor profesionale, au fost admiși 83 de candidați.
Diferența este semnificativă chiar în cadrul aceleiași universități: aproape 2,8 candidați pe un loc la Medicină, comparativ cu mai puțin de un candidat pentru fiecare loc oferit la Farmacie.
Situație critică la Iași și locuri rămase neocupate în mai multe centre universitare
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, situația este și mai dificilă.
Pentru 124 de locuri scoase la concurs s-au înscris doar 23 de candidați, iar după admitere au fost declarați admiși doar 14.
Potrivit listelor oficiale publicate de universitate, 13 candidați au ocupat locuri fără taxă, iar unul un loc cu taxă.
Și în alte centre universitare au rămas locuri neocupate. La Cluj-Napoca au existat 29 de candidați pentru 30 de locuri bugetate, dintre care 28 au fost admiși. La Timișoara s-au înscris 68 de candidați pentru 43 de locuri, iar la Târgu Mureș au rămas locuri libere atât la buget, cât și la taxă.
Singura excepție este UMF Craiova, unde 117 candidați au concurat pentru 30 de locuri la buget și 55 cu taxă, oferta fiind ocupată aproape integral.
De ce evită tinerii această profesie
Colegiul Farmaciștilor și organizațiile din domeniu consideră că una dintre principalele cauze este diferența dintre nivelul ridicat de pregătire și responsabilitate al profesiei și atractivitatea financiară redusă.
Reprezentanții sectorului susțin că farmacistul este încă perceput în principal ca persoana care eliberează medicamente, deși rolul său poate include prevenția, vaccinarea, monitorizarea tratamentelor și educația pentru sănătate.
De asemenea, organizațiile atrag atenția asupra costurilor administrative în creștere și asupra faptului că mecanismul de reglementare a marjelor din domeniu nu a mai fost modificat din 2009.
Primele efecte s-ar putea vedea în mediul rural
Potrivit avertismentului lansat de organizațiile profesionale, mediul rural riscă să fie primul afectat de lipsa farmaciștilor, în condițiile în care recrutarea este deja dificilă.
Pe termen lung, deficitul ar putea afecta și farmaciile spitalicești, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, cercetarea, universitățile, Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică.
În plus, lipsa unui farmacist poate duce la imposibilitatea funcționării legale a unei farmacii comunitare.
Organizațiile din domeniu cer intervenția autorităților
Colegiul Farmaciștilor și asociațiile din sector solicită Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și celorlalte instituții implicate deschiderea unui dialog național privind viitorul profesiei.
Printre măsurile propuse se numără finanțarea unor servicii farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului în programele de prevenție și vaccinare, corelarea locurilor din universități cu necesarul real de personal, reducerea birocrației și măsuri care să permită farmaciilor să atragă și să păstreze specialiști.
Reprezentanții domeniului avertizează că efectele admiterii din 2026 se vor resimți peste câțiva ani, când numărul redus de absolvenți va accentua deficitul de personal dintr-un sistem în care numărul farmaciștilor este deja în scădere.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .