România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică profundă, iar alianța dintre PSD și AUR pentru dărâmarea Guvernului Ilie Bolojan riscă să împingă țara într-o zonă periculoasă, avertizează publicația austriacă Der Standard, într-o amplă analiză dedicată crizei de la București.
În articolul semnat de analistul Marcus How, specializat în Europa Centrală și de Est, România este descrisă ca un stat blocat între reforme amânate, deficit bugetar uriaș și ascensiunea forțelor anti-sistem conduse de AUR.
„PSD a rupt cordonul sanitar în jurul AUR”
Publicația austriacă notează că momentul-cheie al actualei crize a fost votul prin care PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna Guvernul Bolojan.
„Pentru a putea doborî Guvernul Bolojan, PSD a votat împreună cu partidul de extremă dreapta AUR. Această colaborare pare să fi rupt ‘cordonul sanitar’ pe care partidele tradiționale îl menținuseră până acum în jurul AUR”, scrie analiza.
Autorul subliniază însă că PSD nu urmărea neapărat o alianță directă cu AUR, ci încerca să obțină mai multă putere de negociere față de foștii parteneri de coaliție – PNL, USR și UDMR.
Numai că strategia s-ar fi întors împotriva social-democraților.
„Premierul Bolojan a înțeles blufful PSD și a decis că PNL trebuie să meargă în opoziție”, arată analiza.
Der Standard: „AUR aproape și-a dublat susținerea”
Publicația avertizează că marile câștiguri politice ale crizei ar putea merge către AUR.
Potrivit analizei, partidul condus de George Simion a ajuns la aproximativ 35% în sondaje, aproape dublu față de perioada anterioară.
„AUR cere alegeri anticipate”, notează autorul, care avertizează că PSD se teme de un astfel de scenariu, deoarece ar putea pierde masiv teren politic.
În același timp, articolul susține că președintele Nicușor Dan încearcă să forțeze formarea unei majorități pro-europene pentru a izola forțele anti-occidentale.
„România revine la instabilitatea politică din ultimii ani”
Analiza publicată de Der Standard susține că România reintră într-un ciclu de instabilitate care persistă încă din 2019.
„Evenimentele din România indică o revenire la instabilitatea politică ce s-a repetat în ultimii ani”, scrie publicația.
Autorul afirmă că marile partide au eșuat să păstreze un consens real privind reformele, iar PSD și PNL au funcționat, în ultimii ani, într-o „căsătorie de conveniență” menită mai ales să controleze distribuirea fondurilor europene din PNRR și din programele de relansare economică ale UE.
Critici dure pentru clasa politică: „Au preferat clientelismul”
Analiza este extrem de critică și la adresa modului în care România a gestionat fondurile europene și reformele asumate în fața Bruxelles-ului.
„Interesele clientelare și rețelele de influență au fost preferate în locul reformelor reale”, scrie Marcus How.
Mai mult, articolul arată că România a reușit să atragă doar 37,8% din fondurile europene disponibile prin mecanismul de redresare și reziliență, mult sub media europeană de 56,4%.
„Criza actuală este și o criză de venituri”
Publicația austriacă avertizează că problemele României nu mai sunt doar politice, ci și structurale.
„Dificultățile actuale ale României reprezintă mai degrabă o criză a veniturilor decât una a cheltuielilor”, notează analiza.
Autorul amintește că România are una dintre cele mai mici rate de colectare fiscală din Uniunea Europeană, de doar 27-28% din PIB, față de media europeană de aproximativ 41%.
În același timp, deficitul bugetar este estimat la 8,6% din PIB în 2025 – cel mai mare din Uniunea Europeană.
Avertisment privind banii europeni: România poate pierde miliarde
Analiza avertizează că timpul se scurge rapid pentru București.
Parlamentul trebuie să adopte reforme esențiale până la 31 august pentru ca România să poată primi ultimele 10 miliarde de euro din programul european NextGenerationEU.
În paralel, Legislativul trebuie să voteze și acordul privind accesarea a 16,6 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru securitate și apărare.
„România este o poveste de succes europeană, dar blocată politic”
În final, analiza publicată de presa austriacă subliniază contrastul dintre evoluția economică spectaculoasă a României și blocajele politice repetate.
„Între 2000 și 2024, venitul pe cap de locuitor al României a crescut de la 26% la 78% din media Uniunii Europene – cea mai rapidă convergență dintre marile state membre”, notează autorul.
Totuși, concluzia este una dură:
„Relația dintre clasa politică și modelul economic al României ajunge constant într-un blocaj care frânează potențialul de dezvoltare al țării”, arată analiza din Der Standard.
