Riscurile ratingului României
România se poate confrunta cu retrogradarea ratingului la categoria „junk”, conform unei analize recente efectuate de Erste. Acest avertisment vine în contextul amânării celui de-al doilea pachet fiscal, necesar pentru reducerea deficitului bugetar, pe fondul alegerilor prezidențiale repetate.
Decizia de amânare a celui de-al doilea pachet de consolidare fiscală a generat riscuri semnificative pentru atingerea țintei de deficit de 7%, conform documentelor consultate de analiștii Erste. Această situație pune sub semnul întrebării stabilitatea financiară a țării.
Necesarul de ajustări fiscale
În 2022, România a încheiat anul cu un deficit bugetar de 8,7% din PIB, cel mai ridicat din regiune. Estimările Comisiei Europene sugerează că deficitul ESA ar putea fi chiar mai mare, ajungând la 9,3%.
Conform analizei Erste, România, Slovacia și Polonia se numără printre țările cu cea mai mare nevoie de ajustări fiscale. Fără măsuri corective, se estimează că raportul datoriei publice a României ar putea depăși 100% din PIB până în 2035. Această situație este alarmantă, deoarece o pondere atât de mare a datoriei ar putea afecta grav stabilitatea economică a țării.
În prezent, datoria publică a României se situează la 55% din PIB, marcând o creștere de la 49% în 2023 și 39% în 2019. Proiecțiile sugerează că acest prag ar putea depăși 60% începând cu 2027, chiar și în cele mai optimiste scenarii.
Retrogradarea recentă a ratingului
În ultimele luni, agențiile de rating au revizuit perspectiva României, coborând-o de la „stabilă” la „negativă”. Această modificare reflectă preocupările legate de dinamica datoriei publice și de lipsa reformelor. Analiza Erste subliniază că agențiile se așteaptă ca guvernul să implementeze reformele promise pentru a stabiliza raportul datorie/PIB.
Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română, subliniază că România este supusă unei presiuni considerabile pentru a realiza consolidarea fiscală. Ținta de deficit pentru acest an pare a fi extrem de ambițioasă, iar executarea bugetară pe primele luni sugerează că este greu de atins fără măsuri suplimentare. În primele două luni, deficitul s-a situat la 1,58% din PIB, similar cu nivelul de anul trecut.
Estimări pesimiste pentru deficitul bugetar
Fără o restricție semnificativă a cheltuielilor, deficitul ar putea ajunge la 9,5% în mod anualizat. Ioniță consideră că este imperativă adoptarea de măsuri fiscale suplimentare pentru a atinge obiectivul prestabilit.
Conform analistului, o retrogradare a ratingului este puțin probabilă până în toamna lui 2025, dar poate fi evitată dacă guvernul lansează un plan de ajustare fiscală. Aceasta este așteptată după alegerile prezidențiale, programate între 4 și 18 mai.
Cheltuieli bugetare în continuă creștere
În ciuda implementării unor măsuri fiscale, cum ar fi majorarea impozitului pe dividende și reintroducerea taxei pe stâlp, cheltuielile bugetare continuă să crească. Ponderea cheltuielilor rigide, inclusiv salariile și pensiile, a ajuns la 90,1% din veniturile recurente.
Analiza Erste semnalează că incertitudinile fiscale și instabilitatea politică au făcut ca România să devină mai puțin atractivă pentru investitorii străini. Această tendință este de așteptat să continue, cel puțin în prima jumătate a anului curent.
Guvernul român trebuie să atragă finanțări de 232 de miliarde de lei în acest an, din care a reușit să acopere deja o treime. Pe piețele externe, a obținut 7 miliarde de euro, iar randamentele pentru obligațiunile pe 10 ani sunt prevăzute să se încheie anul la 6,8%. Erste susține că un plan fiscal credibil este esențial pentru a evita o criză de încredere pe piețele financiare și pentru a menține ratingul investment grade.
