AUR cere ripostă fermă față de Rusia și arme antidronă mai ieftine: „Bugetul României este găurit”

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, afirmă că România trebuie să protesteze ferm față de Rusia de fiecare dată când o dronă rusească pătrunde în spațiul aerian național, dar consideră că Armata trebuie să găsească urgent metode mai eficiente și mai puțin costisitoare pentru neutralizarea acestor amenințări.

Declarația vine după ce, în trei zile consecutive, aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât trei drone care au intrat neautorizat în spațiul aerian al țării. În cazul aparatului doborât vineri, 24 iulie, în județul Buzău, anchetatorii au stabilit că era vorba despre o dronă de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei. Identitatea celorlalte două aparate este încă investigată.

„Orice dronă trebuie doborâtă”

Petrișor Peiu susține că reacția militară trebuie să preceadă demersurile diplomatice, indiferent de originea aparatului care încalcă spațiul aerian românesc.

„Față de Rusia trebuie protestat ferm, de fiecare dată când drone rusești intră în spațiul nostru aerian. Poate și alte acțiuni diplomatice, mai puternice”, a declarat liderul senatorilor AUR.

Acesta a precizat că nu cunoaște în detaliu procedurile militare aplicabile, dar consideră că regula trebuie să fie neutralizarea oricărei aeronave fără pilot care pătrunde neautorizat pe teritoriul României.

„În orice caz, orice dronă trebuie doborâtă, indiferent de statul de unde a fost lansată. Și abia apoi trebuie protestat ferm față de statul căruia îi aparține drona”, a afirmat Peiu.

România dispune, din mai 2025, de un cadru legislativ care permite neutralizarea aeronavelor și vehiculelor aeriene ce utilizează neautorizat spațiul aerian național. Legea nr. 73/2025 reglementează inclusiv folosirea aeronavelor interceptoare, executarea focului de nimicire și utilizarea sistemelor destinate contracarării dronelor.

Peiu cere arme „mai eficiente și mai ieftine”

Liderul senatorilor AUR atrage însă atenția asupra diferenței dintre costul relativ redus al unei drone de atac și resursele militare mobilizate pentru interceptarea și distrugerea acesteia.

„Probabil că ar trebui doborâte cu arme mai eficiente și mai ieftine. Mi se pare că războiul în Marea Neagră va escalada, tocmai de aceea România trebuie să găsească urgent o soluție de doborâre a dronelor la un cost rezonabil, suportabil pentru un buget «găurit» ca al nostru”, a declarat Petrișor Peiu.

„În sensul acesta, timpul devine un factor esențial pentru noi”, a adăugat senatorul AUR.

Ministerul Apărării nu a făcut public tipul rachetelor aer-aer utilizate pentru doborârea celor trei drone și nici costurile operațiunilor de interceptare.

AUR: De ce nu a fost neutralizată drona mai aproape de frontieră?

AUR a ridicat problema costurilor și imediat după incidentul produs vineri, când o dronă detectată în apropiere de Sulina a traversat o parte importantă a teritoriului național înainte de a fi doborâtă în apropierea localității Padina, din județul Buzău.

Potrivit MApN, ținta a fost detectată la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, după care a evoluat pe traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Pentru monitorizarea situației au decolat două avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și două aeronave F-16 românești. La ora 11:02, unul dintre avioanele F-16 a lansat o rachetă și a doborât drona deasupra unei zone nelocuite.

„Întrebarea legitimă este însă alta: de ce România nu a dispus de capacitatea de a neutraliza această amenințare mai aproape de frontieră, prin sisteme antidronă terestre, cu rază scurtă și costuri proporționale?”, a transmis AUR.

Formațiunea a remarcat că pentru contracararea unei singure drone au fost mobilizate patru avioane de luptă și a cerut Guvernului să explice de ce aparatul a putut pătrunde atât de adânc în spațiul aerian românesc.

MApN a precizat că angajarea țintei a fost făcută astfel încât drona să fie doborâtă exclusiv deasupra unei zone nelocuite, pentru a nu pune în pericol populația. Fragmentele dronei și ale rachetei interceptoare au fost găsite în mai multe zone, fără a fi înregistrate victime sau pagube materiale.

Trei drone doborâte în trei zile

A doua dronă a fost interceptată și doborâtă sâmbătă, 25 iulie, la aproximativ zece kilometri vest-nord-vest de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, într-o zonă nelocuită și greu accesibilă. Aparatul fusese detectat la ora 08:22, în timpul unor noi atacuri rusești asupra unor obiective din Ucraina aflate în apropierea frontierei cu România.

Cea de-a treia dronă a fost doborâtă duminică, 26 iulie, la ora 10:13, deasupra Mării Negre, în apele teritoriale românești, la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina. Două aeronave F-16 decolaseră pentru interceptare, iar una dintre acestea a angajat ținta cu o rachetă.

În urma incidentelor repetate, ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a calificat drept „inadmisibilă și intolerabilă” continuarea încălcării spațiului aerian al României și a anunțat că protestul diplomatic va fi fundamentat pe concluziile anchetelor privind cele trei drone.