Arheologii au descoperit cel mai vechi 'fake' din lume: Prima marcă de lux din Epoca Bronzului care se lupta cu replicile, fără reclame și fără influenceri

Aveau un produs ușor de recunoscut, o identitate vizuală proprie, o tehnică de fabricație păstrată de-a lungul generațiilor, producție centralizată, exporturi la sute de kilometri și suficientă reputație încât alții să înceapă să-i imite. Toate acestea se întâmplau însă în urmă cu aproximativ 3.200 de ani.

Un studiu publicat în revista științifică PLOS ONE arată că o ceramică produsă în Epoca Bronzului în oaza Qurayyah, din nord-vestul Peninsulei Arabice, poate fi considerată, din punct de vedere practic, unul dintre exemplele timpurii de creare a unui „brand”.

Cercetarea, coordonată de arheologul Marta Luciani, de la Universitatea din Viena, sugerează astfel că mecanisme pe care astăzi le asociem cu marketingul și construirea reputației unui produs existau cu mult înaintea economiei moderne.

Opt criterii pentru un „brand” din Epoca Bronzului

Cercetătorii au analizat ceramica denumită Qurayyah Painted Ware (QPW) folosind metode tehnologice, petrografice și geochimice, pentru a stabili unde era produsă și cum s-a dezvoltat de-a lungul timpului.

Apoi au folosit opt criterii pentru a determina dacă produsul poate fi considerat un „brand”: identitate vizuală distinctă, consecvență în alegerea materiilor prime, continuitate tehnologică, producție centralizată într-un anumit loc, export, existența unor imitații locale, caracter comercial intenționat și reputație culturală.

Ceramica Qurayyah le îndeplinea pe toate.

Primele forme ale acestei tradiții ceramice au apărut în urmă cu aproximativ 3.600 de ani. Câteva secole mai târziu, în jurul urmă cu 3.200 de ani, producătorii din Qurayyah ajunseseră la ceea ce cercetătorii numesc QPW 4: o serie standardizată, ușor recognoscibilă și destinată inclusiv exportului.

Cum arăta produsul care cucerise regiunea

Vasele erau decorate în două culori și aveau un stil vizual puternic, cu motive geometrice, animale și reprezentări umane.

Tocmai această identitate vizuală, combinată cu folosirea constantă a acelorași materii prime și tehnici de producție, le făcea ușor de recunoscut.

Analizele efectuate asupra ceramicii au permis cercetătorilor să stabilească și originea produselor. Piese descoperite departe de Qurayyah aveau aceeași „semnătură” chimică și petrografică precum cele produse în cuptoarele din oază.

Astfel, vasele fabricate în nord-vestul Arabiei ajungeau în sudul Levantului, inclusiv în situri aflate la sute de kilometri distanță, precum Tell el-Kheleifeh și Timna.

Descoperirea clarifică și o dispută mai veche din arheologie. Ceramica fusese cunoscută multă vreme drept „Midianite Pottery”, fără ca locul exact în care fusese produsă să poată fi stabilit cu certitudine. Noile analize indică însă Qurayyah drept centrul acestei tradiții.

Succesul a adus și imitatorii

Unul dintre cele mai interesante indicii pentru cercetători vine din afara centrului de producție.

În alte zone au apărut vase realizate local care imitau stilul ceramicii din Qurayyah. Studiul menționează, între altele, producții din regiunea Wadi Faynan care copiau caracteristicile vizuale ale QPW 4.

Pentru cercetători, existența acestor imitații este semnificativă: produsul original devenise suficient de cunoscut și de dorit încât alte comunități să încerce să reproducă stilul său.

Autorii studiului consideră tocmai „imitația locală” unul dintre cele opt elemente care permit identificarea unui brand în societățile antice.

Un centru de producție în mijlocul deșertului

Descoperirea schimbă și imaginea asupra comunităților care trăiau în oazele Arabiei în Epoca Bronzului.

Într-un mediu arid, în care resurse esențiale pentru fabricarea ceramicii — argila, apa și combustibilul — erau limitate, locuitorii din Qurayyah au reușit să dezvolte o producție complexă și de lungă durată.

„Locuitorii oazei au fost suficient de inventivi pentru a-și crea propriul repertoriu ceramic”, arată Marta Luciani.

Comunitățile respective nu erau, așadar, izolate la periferia marilor civilizații ale vremii. Ele participau la rețele extinse de schimb comercial și de cunoaștere tehnologică, care legau nordul Arabiei de Levant și de alte regiuni ale Orientului Apropiat.

Tradiția ceramicii pictate de la Qurayyah a continuat, cu modificări succesive, pe parcursul Epocii Fierului, până aproximativ în secolul al IV-lea î.Hr.

Studiul „Creating a brand. Genesis, transformation and diffusion of Qurayyah Painted Ware” a fost publicat la 19 august 2026 în PLOS ONE și a fost realizat de cercetători din Austria, Statele Unite și Australia, cu sprijinul Heritage Commission din cadrul Ministerului Culturii din Arabia Saudită.