Lumina este considerată principalul factor care reglează ceasul biologic al organismului, însă cercetări recente sugerează că și temperatura ar putea avea un rol important. Unele studii arată că variațiile naturale ale temperaturii din timpul nopții pot influența somnul și momentul în care corpul se pregătește de odihnă. Oamenii de știință avertizează însă că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cât de puternic este acest efect.
Pentru antropologul Gandhi Yetish, aerul rece a fost dintotdeauna un aliat al somnului. În copilărie, în timpul iernilor din New Jersey, obișnuia să deschidă fereastra înainte de culcare și să lase aerul rece să-i răcorească fața. Simțea că adoarme mai ușor, deși se întreba uneori ce ar spune mama sa despre costurile încălzirii.
Ani mai târziu, cercetările sale asupra modului în care dorm oamenii din societățile tradiționale l-au făcut să privească această experiență dintr-o altă perspectivă. Temperatura mediului înconjurător ar putea influența somnul mai mult decât se credea până acum, notează BBC.
Oamenii de știință știu deja că temperatura corpului se modifică pe parcursul zilei și al nopții și că răcirea organismului este asociată cu pregătirea pentru somn. Întrebarea încă dezbătută este dacă variațiile temperaturii din mediul înconjurător contribuie și la reglarea ceasului biologic intern, așa cum o face lumina.
Ce au observat cercetătorii în comunitățile tradiționale
În timpul cercetărilor desfășurate în Amazonul bolivian, Yetish a studiat obiceiurile de somn ale populației indigene Tsimane. Membrii comunității se culcau, de regulă, la câteva ore după apusul soarelui și se trezeau înainte de răsărit, deși nu aveau acces la iluminat electric și își petreceau cea mai mare parte a zilei în aer liber.
La prima vedere, programul lor părea să confirme ideea că lumina naturală este principalul reper pentru somn. Totuși, cercetătorii au observat că orele de odihnă păreau să fie legate și de schimbările temperaturii ambientale.
Ulterior, Yetish și colegii săi au analizat tiparele de somn ale altor două comunități indigene: populația Hadza din nordul Tanzaniei și populația San din Africa de Sud. Și în aceste cazuri, cercetătorii au identificat o posibilă legătură între somn și variațiile temperaturii de-a lungul zilei și al nopții.
Observațiile au ridicat o întrebare importantă: dacă lumina și temperatura provin ambele din schimbările produse de Soare, este posibil ca organismul să folosească nu doar alternanța dintre lumină și întuneric, ci și variațiile de temperatură pentru a-și regla ritmul zilnic?
Studiile nu oferă încă un răspuns definitiv, dar au deschis o direcție nouă de cercetare.
De ce răcoarea ne poate ajuta să adormim
Temperatura corpului începe, în mod normal, să scadă în perioada de dinaintea somnului și continuă să coboare pe parcursul nopții. Diferența dintre maximul din timpul zilei și minimul nocturn poate ajunge la aproximativ un grad Celsius.
Această schimbare face parte din funcționarea normală a organismului. În același timp, temperatura din dormitor poate influența cât de ușor adormim și cât de bine ne odihnim.
Potrivit lui Sebastian Herberger, medic somnolog și cercetător la Centrul Interdisciplinar de Medicină a Somnului din Berlin, un mediu prea cald poate fi asociat cu un somn mai scurt și mai fragmentat. Mulți oameni au experimentat acest lucru atunci când au încercat să doarmă într-o cameră supraîncălzită.
Un studiu publicat în 2007 a investigat mai atent relația dintre temperatura ambientală și somn. Cercetătorii au comparat două situații: una în care temperatura camerei varia pe parcursul nopții și alta în care aceasta rămânea constantă, la 27 de grade Celsius.
În primul scenariu, temperatura scădea de la 27 la 24 de grade Celsius în cursul serii, apoi creștea treptat spre dimineață. Modificările urmăreau să reproducă, într-o anumită măsură, variațiile naturale ale temperaturii din mediul înconjurător.
Rezultatele au arătat că participanții expuși la temperaturi fluctuante au avut niveluri nocturne mai ridicate ale unui marker asociat melatoninei, hormonul care contribuie la reglarea ciclului somn-veghe. De asemenea, aceștia au declarat că s-au simțit mai odihniți după trezire.
Cercetătorii au sugerat că variațiile de temperatură ar putea susține procesele prin care organismul se pregătește pentru somn. Totuși, studiul nu stabilește o temperatură ideală universală și nici nu demonstrează că modificarea temperaturii camerei îmbunătățește somnul tuturor oamenilor.
Poate temperatura să regleze ceasul biologic?
Somnul este coordonat de ritmul circadian, sistemul intern care organizează numeroase procese ale organismului într-un ciclu de aproximativ 24 de ore. Acesta influențează, printre altele, momentele în care ne simțim somnoroși sau alerți, temperatura corpului și secreția unor hormoni.
Lumina este considerată principalul semnal de mediu care sincronizează acest sistem cu alternanța dintre zi și noapte. Expunerea la lumină, în special la anumite ore, poate influența momentul în care organismul se pregătește pentru somn.
Russell Foster, profesor de neuroștiințe circadiene la Universitatea din Oxford, explică faptul că ritmul circadian contribuie la scăderea temperaturii corpului înainte de culcare. Rămâne însă de stabilit dacă temperatura mediului înconjurător are, la rândul ei, capacitatea de a regla ceasul biologic sau dacă efectele sale se limitează în principal la confortul și calitatea somnului.
Experimentele pe animale oferă indicii că temperatura ar putea avea un rol mai amplu. Cercetătorii au observat că ritmurile circadiene ale unor specii, de la musculițe de fructe până la cămile, pot fi sincronizate prin variații ale temperaturii. În laborator, oamenii de știință au reușit, de asemenea, să influențeze ceasurile biologice ale unor celule umane prin simularea fluctuațiilor temperaturii corpului.
Aceste rezultate nu demonstrează automat că același mecanism funcționează în viața de zi cu zi a oamenilor. Ele arată însă că temperatura ar putea transmite organismului informații relevante despre momentul zilei.
Ce arată experimentele realizate pe oameni
Unele studii de mici dimensiuni sugerează că schimbările temperaturii pot influența și sincronizarea ritmului circadian uman.
Un experiment publicat în 1974 a constatat că modificarea temperaturii camerei în timpul somnului, astfel încât aceasta să fie cu aproximativ șase grade Celsius mai scăzută decât în perioada de veghe, a prelungit ciclurile somn-veghe ale participanților cu aproximativ 23 de minute. Autorii au observat că efectul temperaturii asupra ritmului biologic putea fi comparabil, în anumite privințe, cu cel al luminii.
Un alt studiu, publicat în 2007, a urmărit momentul în care temperatura internă a corpului atingea valoarea minimă, un indicator folosit pentru a estima poziția unei persoane în ciclul circadian. Atunci când temperatura camerei scădea seara și creștea spre dimineață, participanții ajungeau la acest punct cu aproximativ o oră mai devreme, în medie, decât atunci când temperatura rămânea constantă.
Rezultatele sugerează că mediul termic ar putea influența sincronizarea ceasului biologic. Totuși, numărul limitat de experimente și diferențele dintre condițiile testate nu permit încă formularea unor recomandări ferme.
Christian Cajochen, cronobiolog la Universitatea din Basel, consideră că temperatura ar putea contribui la reglarea ritmurilor circadiene, dar subliniază că au fost realizate prea puține studii pentru a-i stabili cu precizie rolul. Din acest motiv, el nu consideră că temperatura poate fi numită, în acest moment, „noua lumină” în reglarea ceasului biologic.
De ce este greu de separat efectul temperaturii de cel al somnului
Stabilirea rolului temperaturii este complicată și de faptul că somnul nu depinde de un singur mecanism. Pe lângă ritmul circadian, organismul are un sistem care acumulează presiunea de somn pe măsură ce rămânem treji. Există și mecanisme care ne mențin în stare de veghe, chiar și atunci când suntem obosiți.
Aceste sisteme funcționează împreună. Prin urmare, dacă o persoană doarme mai prost într-o cameră prea caldă, cauza poate fi disconfortul fizic, nu neapărat o modificare a ceasului biologic.
Jerome Siegel, neurocercetător de la Universitatea din California, Los Angeles, care a studiat somnul comunităților indigene, consideră că temperatura ar putea avea un rol mai important decât i se atribuie în mod obișnuit. El susține că viața în spații cu temperatură aproape constantă, atât ziua, cât și noaptea, ne îndepărtează de condițiile de mediu în care a evoluat organismul uman.
Siegel atrage atenția și asupra diferențelor dintre somnul populațiilor industrializate și cel al unor comunități tradiționale. În cercetările sale, el și colegii săi au observat că insomnia era mult mai puțin frecvent raportată în comunitățile studiate. Totuși, aceste diferențe nu pot fi explicate doar prin temperatură, deoarece stilul de viață, nivelul de activitate fizică, expunerea la lumină și alți factori pot influența somnul.
Ar trebui să dormim cu fereastra deschisă?
Deocamdată, cercetările nu stabilesc că deschiderea ferestrei este soluția ideală pentru toată lumea. Temperatura potrivită depinde de persoană, de condițiile din locuință și de factori precum zgomotul, umiditatea sau calitatea aerului.
Există însă motive să evităm supraîncălzirea dormitorului și să acordăm atenție confortului termic în timpul nopții. O cameră răcoroasă, fără a deveni inconfortabil de rece, poate favoriza un somn mai bun pentru multe persoane.
Ideea că temperatura ar putea contribui la reglarea ceasului biologic rămâne o ipoteză promițătoare, nu o concluzie definitivă. Pentru a o confirma, cercetătorii vor avea nevoie de studii mai ample, care să separe efectele temperaturii asupra confortului și calității somnului de cele asupra ritmului circadian.
Până atunci, experiența lui Gandhi Yetish, care deschidea fereastra înainte de culcare pentru a lăsa aerul rece să intre, rămâne o observație intuitivă, susținută parțial de cercetări, dar care nu trebuie transformată într-o regulă universală.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .