România, renumită pentru trenurile lente în Uniunea Europeană, ar putea beneficia curând de o linie de tren de mare viteză care va parcurge țara, conectând Bucureștiul cu Budapesta și alte orașe importante. Comisia Europeană sprijină această inițiativă, văzută la Bruxelles drept un proiect ecologic.
O linie de tren de mare viteză ar urma să străbată România de la nord-vest până la litoral. Proiectul, vechi de peste 10 ani, ar putea primi finanțare de la Bruxelles, întrucât va lega nu doar orașe precum Oradea, Cluj, Pitești și București, ci va conecta capitala României cu Budapesta și apoi cu Vestul Europei.
Conform Clubferoviar.ro, deputatul clujean Radu Moisin a cerut detalii Ministerului Transporturilor despre proiect, obținând un răspuns prompt. Deși studiul de fezabilitate nu a fost încă finalizat, experții ministerului au identificat două posibile scenarii, conform Hotnews.ro.
Un traseu durabil pentru o cale ferată de mare viteză ar putea lega următoarele orașe: Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această linie ar avea o lungime de aproximativ 590 km, iar costurile estimate se ridică la 17 miliarde de euro, adică între 25 și 30 milioane euro/km. Un alt scenariu ar presupune un traseu hibrid, care includerea secțiuni modernizate cu o viteză de 160 km/h pentru anumite porțiuni (traversări montane, porțiuni existente), împreună cu un traseu nou care să permită o viteză de peste 200 km/h, în funcție de aspectele geografice și de rentabilitatea economică pe anumite secțiuni, conform sursei citate. Un avantaj ar fi faptul că deja există secțiuni în lucru, precum noua linie de cale ferată Cluj – Oradea, finanțată integral de Uniunea Europeană, precum și alte porțiuni mai mici pe parcurs, între Sighișoara și Brașov. De asemenea, linia ar putea fi extinsă până la Constanța.
Cu toate acestea, încă nu este clar când s-ar putea finaliza proiectul în întregime. Reprezentanții Ministerului Transporturilor au spus că: „este prematur să se estimeze o dată concretă a finalizării lucrărilor pentru linia de cale ferată de mare viteză București Budapesta, aceasta depinzând de finanțare, de Studiul de Fezabilitate, de termenii de licitație și contractare etc”.
Vorbind despre o linie de mare viteză care ar conecta cele două capitale europene, Budapesta și București, s-a discutat încă din urmă cu 20 de ani. În România, primul politician care a adus în discuție beneficiile acestui proiect a fost Ludovic Orban, în 2007, anul aderării în Uniunea Europeană. Apoi, reprezentanții Ungariei și României au avut mai multe discuții la nivelul miniștrilor Transporturilor și premierilor. Recent, prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat despre acest subiect cu Viktor Orban.
Sprijin și finanțare europeană de la Bruxelles
Dezvoltarea infrastructurii feroviare europene are un accent prioritar în următorii ani, iar proiectul noii linii feroviare București – Budapesta este susținut de la Bruxelles.
Atât Ungaria, cât și România au infrastructuri feroviare învechite, fiind considerate punctele slabe ale UE în această privință.
Fostul comisar european al Transporturilor, Adina Vălean, a susținut această inițiativă la Bruxelles.
„Sper să vedem un tren de mare viteză realizat de relația București – Budapesta”, a declarat Vălean. Acest proiect ar putea fi un important pas înainte pentru infrastructura feroviară europeană.
Articolul se concentrează pe importanța infrastructurii feroviare de mare viteză și dezvoltarea acesteia în România. Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, a subliniat importanța planificării infrastructurii pentru viitor și a menționat proiectul liniei de mare viteză București-Cluj ca fiind următoarea mare investiție în acest domeniu. Comisia Europeană susține că aceste linii feroviare de mare viteză sunt opțiuni de transport ușor de utilizat și prietenoase cu mediul, contribuind la o reducere a emisiilor de carbon și oferind un nivel ridicat de siguranță. UE își propune să extindă rețeaua feroviară de mare viteză până în 2030, în timp ce România ar putea beneficia de linia de tren Viena-Constanța în viitor.
În comparatie cu alte țări est-europene, sistemul feroviar din România este considerat învechit. De exemplu, timpul necesar pentru a parcurge distanțe între orașe în alte țări precum Polonia, Ungaria și Bulgaria este mult mai redus decât în Romania. Chiar și în Ucraina, unde infrastructura feroviară a fost afectată de conflict, trenurile ofereau viteze superioare celor din România.
Dezvoltarea unei linii feroviare de mare viteză în România ar duce la o revoluție în ceea ce privește transportul feroviar, reducând semnificativ timpul de călătorie între orașele mari precum București și Cluj-Napoca. Aceste îmbunătățiri ar putea face trenurile o alternativă atractivă chiar și față de zborurile aeriene.Anumite țări din Africa se descurcă mai bine decât România în ceea ce privește transportul. Mijloacele de transport pe calea ferată din România sunt asemănătoare celor din India. Chiar și o parte din țările africane au ajuns să beneficieze de un sistem feroviar mai rapid decât în România.
De exemplu, Marocul a reușit să inaugureze prima linie de mare viteză în 2018, care leagă Tanger de Casablanca, parcurgând 363 de kilometri în doar două ore și zece minute. De asemenea, trenurile din Kenya parcurg distanța între Nairobi și Mombasa, similară cu cea dintre Cluj și București, în doar patru ore și jumătate. Kenya a investit 3.2 miliarde de dolari într-o cale ferată de 472 de kilometri care leagă cele două orașe.
În contrast, transportul aerian intern din România, în special ruta București – Cluj, durează mult mai mult, în medie 50 de minute de zbor, la care se adaugă cel puțin trei ore petrecute în aeroporturi.
