Amazon şi lansarea sateliţilor Kuiper
Compania Amazon, fondată de miliardarul Jeff Bezos, va lansa luni primii sateliţi ai constelaţiei Kuiper, dedicată oferirii unei conexiuni internet de mare viteză din spaţiu. Această iniţiativă reprezintă o competiţie directă cu Starlink, serviciul de internet prin satelit al lui Elon Musk, conform Agerpres.
După o întârziere considerabilă faţă de rivalul său, Amazon se pregăteşte să trimită 27 de sateliţi la o altitudine de câteva sute de kilometri deasupra Pământului. Scopul final este de a crea o reţea care va include peste 3.200 de sateliţi.
Lansarea va avea loc la ora 19:00 (marţi, ora 2:00, ora României) de la Cape Canaveral, Florida, utilizând o rachetă Atlas V din cadrul consorţiului United Launch Alliance, format din Boeing şi Lockheed Martin.
Obiectivele Proiectului Kuiper
Aparatele care vor fi trimise în spaţiu constituie fundaţia „Proiectului Kuiper”, având implicaţii comerciale, tehnologice şi geopolitice semnificative. Amazon a investit peste 10 miliarde de dolari în acest proiect, cu scopul de a oferi acces la internet de mare viteză în zone izolate, în regiunile afectate de conflicte sau dezastre naturale.
Serviciul este programat să fie activ din 2025, însă costul exact este încă necunoscut, Amazon accentuându-şi angajamentul de a menţine preţurile accesibile pentru utilizatori.
Această abordare aminteşte de strategia lui Elon Musk, care prin reţeaua sa de sateliţi Starlink domină piaţa internetului prin satelit. Starlink beneficiază de un avantaj notabil, având deja mii de sateliţi pe orbită.
Performanţele Starlink
De la debutul său, Starlink a atins 250 de lansări, având în prezent peste 6.750 de sateliţi. Serviciile sale s-au dovedit cruciale în zone afectate de dezastru, cum ar fi cutremurul din Maroc din septembrie 2023 sau incendiile din Los Angeles din ianuarie 2023, fiind de asemenea utilizate frecvent în Ucraina.
Orbită joasă pentru un internet rapid
Spre deosebire de metodele tradiţionale de telecomunicaţie prin satelit, care se bazează pe un număr restrâns de sateliţi mari, plasati la discipline înalte de aproape 35.000 km, atât serviciile lui Musk, cât şi cele planificate de Bezos, operează pe o orbită joasă. Această configuraţie permite o viteză mai mare de transfer de date.
Structura sateliţilor, care comunică cu solul prin antene mobile, îi face ideali pentru zone unde soluţiile tradiţionale de conectivitate sunt dificile din cauza costurilor sau a complexităţii infrastructurii.
Expansiunea rapidă a constelaţiei Kuiper
Pentru a compensa întârzierea faţă de concurenţă, Bezos intenţionează să lanseze rapid restul constelaţiei în lunile următoare. Aceasta implică peste 80 de zboruri planificate cu diverse companii spaţiale, inclusiv cu ULA, Arianespace, dar şi cu Blue Origin, compania sa, precum şi cu SpaceX-ul lui Musk.
Aceste mii de sateliţi vor fi distribuiţi gradual pe orbită, care este deja populată de aparatele Starlink, dar şi de alţi jucători, cum ar fi Eutelsat din Europa, care a fuzionat cu OneWeb în 2023, alături de constelaţia chineză Guowang. Această competiţie va intensifica provocările, mai ales în ceea ce priveşte securitatea. Aglomeraţia de aparate pe orbită poate duce la coliziuni sau poate interfera cu observaţiile astronomice.
De asemenea, generează controverse legate de suveranitate, având în vedere influenţa crescută a actorilor privaţi, cum ar fi Elon Musk, a cărui implicare în politica globală a relansat dezbateri referitoare la reglementarea accesului în spaţiul cosmic.
