Agenția Națională de Integritate (ANI) anunță că 55 de persoane care ocupă în prezent funcții sau demnități publice urmează să își piardă mandatul ori funcția în baza noii Legi a integrității, intrată în vigoare luni, 31 august. Printre acestea se află zece primari, inclusiv primarul municipiului Timișoara, 17 consilieri locali și județeni și 13 funcționari publici. ANI avertizează că nu se va limita la răspunsurile formale ale instituțiilor, ci va face inclusiv verificări la fața locului pentru a vedea dacă persoanele aflate sub interdicție au părăsit efectiv funcțiile.
Legea nr. 180/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 28 august, și a intrat în vigoare luni, 31 august. Una dintre cele mai importante modificări privește efectele interdicției aplicate persoanelor declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese.
Potrivit ANI, în urma verificărilor efectuate au fost identificate 55 de persoane care se află sub incidența noilor prevederi și continuă să ocupe funcții ori demnități publice.
Este vorba despre zece primari (un primar de municipiu, patru primari de oraș și cinci primari de comune), 17 consilieri locali și județeni, nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unor unități administrativ-teritoriale, 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere și alte șase persoane care ocupă diferite funcții publice.
ANI nu a făcut publică, în comunicatul de luni, lista nominală a celor 55 de persoane.
Mandatele trebuie să înceteze în 30 de zile
Efectul principal al noii legi este schimbarea modului în care interdicțiile dispuse în urma unor constatări definitive de integritate produc efecte.
Articolul X al Legii nr. 180/2026 stabilește că persoanelor pentru care, înainte de intrarea în vigoare a legii, a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare” a actului normativ.
Cum legea a intrat în vigoare la 31 august, efectele acestei norme tranzitorii ar urma să se producă la sfârșitul lunii septembrie, pentru persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Pentru cazurile care vor rămâne definitive după intrarea în vigoare a noii legislații, regula este și mai directă: funcția, demnitatea sau mandatul încetează chiar de la data la care raportul ANI ori hotărârea judecătorească rămâne definitivă.
„O interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute”, arată ANI.
ANI spune că vechile sancțiuni erau, în multe cazuri, aproape simbolice
Agenția explică modificarea prin faptul că, în vechiul sistem, o constatare definitivă privind un conflict de interese putea ajunge să producă efecte financiare relativ reduse.
Potrivit ANI, sancțiunile pecuniare aplicate până acum în cazurile de conflict de interese au avut valori cuprinse între aproximativ 400 și 8.000 de lei.
Noua legislație mută accentul de la sancțiunea financiară către executarea efectivă a interdicției de a ocupa funcții publice.
Această problemă fusese semnalată chiar de ANI la începutul lunii august. La 3 august, Agenția anunța că monitorizează 122 de cazuri în care persoanele se aflau sub interdicția de trei ani. Aproximativ 75% dintre acestea vizau persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective. Pentru nouă persoane nu fuseseră luate măsuri sau acestea fuseseră anulate de instanțe, iar în celelalte situații sancțiunile constaseră în principal în diminuări ale salariului ori indemnizației cu 5-20%, pe perioade de una până la șase luni.
La acel moment, ANI preciza că 47 dintre cele 122 de persoane continuau să ocupe funcții pentru care depuneau declarații de avere și interese, dintre care 22 se aflau în continuare în funcții elective.
Numărul de 55 comunicat acum nu reprezintă, așadar, totalul interdicțiilor active ale ANI. Cele 122 de cazuri reprezentau universul mai larg al interdicțiilor aflate în monitorizare, în timp ce noua statistică privește persoanele identificate de Agenție ca aflându-se într-o situație în care noile prevederi privind încetarea efectivă a funcției sau mandatului trebuie aplicate.
Amenzi de până la 50.000 de lei. Actele semnate pot deveni nule
Noua lege introduce și sancțiuni mult mai dure pentru nerespectarea interdicției. O persoană care continuă să exercite o funcție în perioada în care se află sub interdicția de până la trei ani riscă o amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei.
De asemenea, persoanele care aveau obligația legală să constate încetarea unei funcții publice și nu fac acest lucru pot fi sancționate cu amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
Consecința cea mai severă nu este însă amenda. Potrivit noii legi, actele juridice sau administrative încheiate direct de persoana care încalcă interdicția sau prin persoane interpuse sunt lovite de nulitate absolută.
Asta înseamnă că menținerea în funcție a unei persoane aflate legal sub interdicție poate genera efecte inclusiv asupra actelor administrative sau juridice pe care aceasta continuă să le emită ori să le încheie.
ANI anunță controale inclusiv „on-site”
Agenția avertizează instituțiile că nu va considera procedura încheiată doar pentru că primește un document în care se afirmă că măsurile au fost luate.
ANI spune că va urmări dacă încetarea mandatului sau funcției s-a produs efectiv și dacă persoana respectă în realitate interdicția.
Inspectorii vor confrunta informațiile primite de la instituții cu bazele de date disponibile și vor putea desfășura verificări „on-site/on-the-spot”, în special atunci când apar informații contradictorii.
„Agenția va verifica dacă încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, și dacă interdicția este respectată, nu doar dacă instituția a comunicat formal adoptarea unor măsuri”, precizează ANI.
Instituția susține că urmărește în special situațiile în care datele furnizate sunt incomplete, neactualizate sau nu corespund realității din teren.
Legea care a provocat disputa privind mandatul lui Dominic Fritz
Cea mai controversată prevedere din noua legislație este tocmai norma tranzitorie prin care încetarea mandatului se aplică și persoanelor ale căror situații de incompatibilitate sau conflict de interese au devenit definitive înainte ca noua lege să intre în vigoare.
Dispoziția a fost denumită în dezbaterea politică „amendamentul Fritz”, deoarece unul dintre cei mai cunoscuți politicieni aflați într-o asemenea situație este primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv la 18 iunie 2026 că Fritz s-a aflat în conflict de interese, menținând raportul ANI și hotărârea Curții de Apel Timișoara. Cazul privește un act administrativ referitor la un PUZ, în contextul relației financiare dintre Fritz și un consilier local care îl împrumutase cu 25.000 de lei pentru campania electorală din 2020.
Prevederea privind încetarea mandatului a fost contestată la Curtea Constituțională, inclusiv prin invocarea principiului neretroactivității legii. Pe 17 august, CCR a respins însă, cu majoritate de voturi, criticile referitoare la această dispoziție și a declarat-o constituțională.
În motivare, Curtea a apreciat că norma se aplică unei situații juridice ale cărei efecte nu s-au epuizat și că scopul său este protejarea integrității funcției publice, nu sancționarea retroactivă a unei fapte deja consumate.
În aceste condiții, situația juridică publică a lui Dominic Fritz îl plasează printre persoanele cărora mecanismul prevăzut de noua lege le este aplicabil, deși ANI nu a publicat luni numele celor 55 de persoane identificate.
Legea integrității, legată și de PNRR
Adoptarea reformei ANI a avut și o miză financiară europeană. Noua legislație în materia integrității a fost legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, termenul indicat pentru promulgarea actului normativ fiind 31 august.
Legea nr. 180/2026 a fost în cele din urmă adoptată din nou de Parlament după decizia CCR, promulgată și publicată în Monitorul Oficial la 28 august, intrând în vigoare chiar în ultima zi a lunii.
ANI prezintă noul sistem drept una dintre cele mai importante schimbări de la înființarea instituției.
„După aproape două decenii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate, interdicțiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecințe formale”, transmite Agenția.
Instituția susține că, de acum înainte, constatarea definitivă a unui incident de integritate nu ar trebui să rămână doar într-un raport ANI sau într-o hotărâre judecătorească, ci să producă efectiv consecințele prevăzute de lege asupra persoanei care exercită o funcție publică.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .