Analiză despre ROBOR, în plină investigație a Consiliului Concurenței: Dobânzile care au influențat ratele românilor nu prezintă evoluții atipice

Evoluția ROBOR, indice care a influențat timp de mai mulți ani ratele creditelor cu dobândă variabilă, nu prezintă anomalii semnificative și este în concordanță cu politica monetară a BNR și cu dinamica inflației, arată o analiză realizată de economiștii Romanian Economic Monitor – UBB FSEGA. Studiul apare în contextul investigației Consiliului Concurenței privind o presupusă coordonare a cotațiilor de către mai multe bănci din România. Autorii precizează însă că probele autorității de concurență trebuie evaluate separat, după ce vor fi făcute publice.

Ce arată analiza evoluției ROBOR între 2018 și 2025

Economiștii au analizat ratele ROBOR din trimestrul al patrulea al anului 2018 până în trimestrul al patrulea din 2025, perioadă care se suprapune în mare parte intervalului vizat de investigația Consiliului Concurenței.

Potrivit rezultatelor, valorile medii ale ROBOR s-au menținut în interiorul coridorului de politică monetară stabilit de Banca Națională a României, fără abateri pe care autorii să le considere atipice.

Media simplă a ratelor ROBOR și ROBID din perioada analizată a fost de 4,22%, foarte apropiată de rata medie de politică monetară, de 4,26%.

„Analiza evoluției ratelor ROBOR (…) arată că valorile medii ale acestora pe întreaga perioadă analizată se situează în interiorul coridorului de politică monetară, fără abateri sau evoluții atipice”, arată specialiștii RoEM-UBB FSEGA.

Concluziile analizei nu reprezintă însă o soluție în investigația Consiliului Concurenței și nu exclud existența unor probe care nu au fost încă făcute publice.

Cum influențează ROBOR ratele plătite de români

ROBOR nu este o singură dobândă, ci un set de rate calculate pentru diferite perioade de finanțare, de la o zi până la 12 luni.

Indicele ROBOR la trei luni a fost folosit timp de mai mulți ani drept reper principal pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele ipotecare. Creșterea acestuia a dus direct la majorarea ratelor lunare pentru românii ale căror contracte sunt încă legate de ROBOR.

Pentru creditele noi acordate persoanelor fizice, ROBOR a fost înlocuit începând din 2019 de IRCC. Contractele mai vechi pot continua însă să folosească ROBOR, dacă nu au fost modificate.

Indicele reflectă costul la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele și oferă informații despre prețul lichidității din economie.

„ROBOR trebuie înțeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacțiilor de pe piața interbancară, cât și ca un reper care arată costul lichidității din economie”, explică autorii analizei.

De ce au crescut dobânzile în perioadele cu inflație ridicată

Potrivit economiștilor, evoluția ROBOR nu poate fi separată de rata de politică monetară, de lichiditatea din piață și de inflație.

Într-o economie de piață, dobânzile interbancare tind să se mențină în apropierea nivelurilor stabilite de banca centrală. Atunci când BNR majorează dobânda de politică monetară pentru a limita inflația, costul banilor în sistemul bancar crește, iar această schimbare se reflectă și în ROBOR.

Analiza comparativă cu statele din regiune și cu zona euro arată că economiile care au înregistrat o inflație medie mai mare au avut, în general, și dobânzi mai ridicate.

Relația observată între inflație și dobânzi a fost apropiată de un raport unu la unu. Cu toate acestea, dobânzile s-au situat, în medie, sub rata inflației.

Autorii explică această situație prin șocurile succesive care au afectat economia: pandemia, blocajele din lanțurile de aprovizionare, criza energetică, războiul din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu și majorările de taxe adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.

Evoluția ROBOR a fost, din această perspectivă, asemănătoare celei înregistrate de dobânzile interbancare din alte economii ale regiunii.

De ce consideră economiștii că ROBOR este dificil de manipulat

ROBOR este calculat folosind cotațiile transmise de zece bănci reprezentative din România. Înaintea stabilirii valorii finale sunt eliminate cotațiile extreme, ceea ce limitează influența pe care o singură bancă o poate avea asupra indicelui.

BNR a stabilit și o diferență maximă între ROBID, dobânda oferită pentru depozitele interbancare, și ROBOR, dobânda cerută pentru împrumuturile dintre bănci.

În cazul în care o bancă ar încerca să majoreze artificial ROBOR, ar trebui să crească și dobânda oferită pentru depozitele atrase de la alte instituții, asumându-și astfel costuri suplimentare.

Datele sunt centralizate și calculate automat de un agent internațional de calcul, element care, potrivit economiștilor, reduce posibilitatea modificării ulterioare directe a valorii finale.

Cotațiile transmise în cadrul mecanismului sunt ferme și presupun disponibilitatea băncilor de a efectua tranzacții la nivelurile declarate.

Ce investighează Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței investighează o posibilă coordonare între băncile participante la mecanismul ROBOR.

Președintele autorității a vorbit despre existența unor „contacte numeroase între personalul băncilor implicate”, fără a descrie însă situația drept un cartel clasic.

Unul dintre elementele considerate problematice de autoritate ar fi faptul că băncile puteau vedea cotațiile transmise de ceilalți participanți. Consiliul Concurenței analizează dacă această vizibilitate ar fi putut afecta competiția.

Băncile susțin, în schimb, că accesul la cotații reprezintă o formă de transparență a prețurilor, asemănătoare mecanismelor întâlnite pe alte piețe financiare.

Specialiștii RoEM-UBB FSEGA subliniază că autoritatea nu a prezentat până în acest moment dovezi concrete, precum mesaje, e-mailuri sau înregistrări ale unor convorbiri, care să demonstreze presupusa coordonare.

„Orice argumente și dovezi pe care Consiliul Concurenței le va face publice în legătură cu presupusa manipulare a ROBOR vor trebui analizate pe baza unor considerente și criterii de specialitate”, precizează autorii.

De ce cazul ROBOR este diferit de scandalul LIBOR

Economiștii compară situația ROBOR cu scandalul internațional LIBOR din 2012, în urma căruia mai multe instituții financiare au fost sancționate pentru manipularea ratelor de referință.

LIBOR era calculat pe baza estimărilor transmise de bănci privind costurile la care considerau că s-ar putea împrumuta, fără obligația de a efectua tranzacții la valorile declarate.

Anchetatorii au descoperit atunci e-mailuri, mesaje și convorbiri în care traderii discutau deschis despre modificarea cotațiilor pentru obținerea unor profituri sau pentru ascunderea problemelor financiare ale băncilor.

Sancțiunile aplicate în scandalul LIBOR au depășit în total 9 miliarde de dolari, iar mai mulți traderi au fost condamnați la închisoare.

În cazul ROBOR, cotațiile sunt asumate de participanți și asociate unei posibilități reale de tranzacționare. În plus, până acum nu au fost prezentate public probe similare celor descoperite în scandalul LIBOR.

Analiza RoEM-UBB concluzionează că datele economice disponibile nu indică evoluții anormale ale ROBOR. Stabilirea existenței sau inexistenței unei coordonări între bănci rămâne însă în responsabilitatea Consiliului Concurenței, pe baza probelor strânse în investigație.