Americanii se uită peste granița României și trag semnalul de alarmă: 'Bulgaria ascunde atacuri hibride rusești', deși se înmulțesc

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA pune în contrast reacțiile României și Bulgariei la operațiunile hibride atribuite Rusiei. În timp ce Bucureștiul indică public Moscova în cazurile de sabotaj, bruiaj GPS, atacuri cibernetice și incursiuni cu drone, autoritățile de la Sofia recunosc incidentele, dar evită să spună cine s-ar afla în spatele lor. Presa bulgară vorbește despre o adevărată ascundere a atacurilor rusești.

Un avertisment grav vine din imediata vecinătate a României. Bulgaria, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, ar fi unul dintre cele mai vulnerabile medii informaționale din spațiul comunitar în fața propagandei și a operațiunilor de influență desfășurate de Kremlin.

Concluzia apare într-un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului Statelor Unite, analizat de publicația bulgară SEGA, citează Rador Radio România. Jurnaliștii de la Sofia rezumă tranșant situația: Bulgaria nu combate, ci „ascunde atacuri hibride rusești și dezinformarea”.

Formularea aparține publicației bulgare. Documentul american utilizează un limbaj mai prudent, dar evidențiază contrastul dintre reacțiile Sofiei și cele ale autorităților din România și din alte state europene.

România acuză Rusia, Bulgaria evită să numească autorul

Raportul analizează răspunsul statelor europene la acțiuni precum sabotajele, atacurile cibernetice, încălcările spațiului aerian, bruiajul semnalelor GPS, avarierea infrastructurii critice și campaniile de manipulare a populației.

În cazul unor asemenea incidente, România și Bulgaria au adoptat atitudini diferite. Autoritățile române au indicat în mai multe rânduri Rusia sau structuri asociate Moscovei, prezentând public informațiile disponibile.

Oficialii bulgari au recunoscut, la rândul lor, existența unor incidente, dar au evitat să identifice partea responsabilă sau posibilul comanditar.

Diferența este vizibilă inclusiv în cazul bruiajului GPS din regiunea Mării Negre. În 2023, șeful Statului Major al Apărării din România acuza Rusia că bruiază „activ și constant” comunicațiile GPS din apele teritoriale românești.

Oficialii bulgari au pus perturbările pe seama unor sisteme de război radioelectronic, fără să spună însă cine le-ar opera.

Peste 100 de atacuri lângă România și 29 de incursiuni cu drone

România a resimțit direct consecințele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit datelor Ministerului Apărării citate în raport, Rusia a efectuat, din 2022, peste 100 de atacuri împotriva unor ținte ucrainene aflate în apropierea frontierei române.

În contextul acestor atacuri au fost înregistrate 29 de pătrunderi neautorizate ale unor drone rusești în spațiul aerian al României, precum și mai multe cazuri în care fragmente de aparate fără pilot au fost descoperite pe teritoriul românesc.

Drone au ajuns și în Bulgaria sau în apele teritoriale ale acestei țări. Unele aparate au fost găsite în Marea Neagră ori pe plajele bulgare, însă autoritățile de la Sofia nu au acuzat oficial Rusia.

Presa bulgară amintește un singur caz în care premierul și ministrul Apărării au organizat o conferință de presă de urgență pentru a acuza Ucraina în legătură cu o dronă despre care susțineau că ar fi transportat explozibil. Nici după o lună, instituțiile bulgare nu clarificaseră public dacă aparatul avea într-adevăr o încărcătură explozivă.

România anunță dejucarea unor operațiuni coordonate de Rusia

Diferența dintre cele două abordări este cu atât mai vizibilă cu cât România a comunicat public mai multe operațiuni puse pe seama serviciilor secrete rusești.

Într-unul dintre dosarele menționate în raport, doi cetățeni ucraineni ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile ruse pentru a trimite colete incendiare sau explozive prin intermediul unei companii de curierat din București. Anchetatorii au legat cazul de o operațiune mai amplă care viza și obiective din Polonia.

Un alt episod a fost anunțat chiar pe 8 septembrie 2026. Serviciul Român de Informații a transmis că a dejucat o operațiune de sabotaj coordonată de Rusia pe teritoriul României.

Un cetățean rus stabilit în România ar fi primit sarcina de a realiza imagini cu obiective militare strategice, inclusiv cu aeronave cargo ucrainene Antonov aflate pe teritoriul țării. Potrivit SRI, operațiunea urma un tipar prin care Federația Rusă recrutează persoane vulnerabile pentru activități ilegale.

Rusia a respins în mod repetat acuzațiile statelor europene privind implicarea sa în acțiuni de sabotaj și destabilizare.

Instituțiile românești, vizate zilnic de mii de atacuri cibernetice

Presiunea nu se limitează la drone sau la tentativele de sabotaj. Instituțiile statului român se confruntă cu peste 10.000 de atacuri cibernetice în fiecare zi, potrivit datelor prezentate în martie de ministrul Apărării.

Atacurile digitale sunt dublate de operațiuni de dezinformare, tentative de influențare a opiniei publice și campanii desfășurate de grupări pro-ruse. România și Bulgaria au fost vizate inclusiv de atacuri de tip DDoS asupra unor sisteme guvernamentale, electorale și de infrastructură critică.

Oficialii europeni acuză Moscova că utilizează asemenea operațiuni pentru a influența alegeri, a finanța ilegal anumite campanii și a corupe politicieni din mai multe țări.

Bulgaria, vulnerabilă în fața propagandei Kremlinului

Raportul american explică situația Bulgariei prin instabilitatea politică prelungită, polarizarea profundă a societății și slaba aplicare a reglementărilor.

Înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026, Bulgaria era considerată unul dintre cele mai vulnerabile medii informaționale din Uniunea Europeană în fața manipulării nedemocratice.

Documentul vorbește despre o infrastructură de dezinformare adânc înrădăcinată, despre o rezistență publică redusă și despre instituții care nu dispun de suficiente instrumente pentru a răspunde amenințărilor.

Autoritățile bulgare au început să adopte măsuri împotriva dezinformării și au solicitat sprijinul Uniunii Europene. Problema semnalată de raport rămâne însă refuzul Sofiei de a indica deschis Rusia, chiar și în situațiile în care statele vecine atribuie Moscovei operațiuni similare.

Avertismentul privește direct și România: cele două țări împart frontiera, litoralul Mării Negre și o parte importantă a flancului estic al NATO, iar atacurile hibride nu se opresc la granițele naționale.