Alimentele ultraprocesate ar putea fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, conform ICO 2026

Alimentele ultraprocesate ar putea fi asociate cu până la o treime dintre bolile și decesele cardiovasculare, potrivit unui studiu prezentat la Congresul Internațional privind Obezitatea 2026, organizat de Federația Mondială a Obezității în perioada 15–17 iulie.

Bolile cardiovasculare se numără printre principalele cauze de deces la nivel mondial

Bolile cardiovasculare, în special boala coronariană și accidentul vascular cerebral (AVC), se numără printre principalele cauze de deces la nivel mondial. Alimentația influențează riscul cardiovascular, iar consumul ridicat de produse bogate în zahăr, sare și grăsimi este asociat cu hipertensiune arterială, diabet zaharat și obezitate.

Alimentele ultraprocesate ocupă o pondere tot mai mare în alimentația populației din țările cu venituri ridicate. Aceste produse sunt obținute prin procese industriale complexe și conțin frecvent ingrediente care nu sunt utilizate în mod obișnuit în prepararea alimentelor acasă. Printre acestea se numără aromele, coloranții, emulgatorii și alți aditivi, potrivit 360medical.ro.

Un nou studiu estimează că între 23% și 38% dintre decesele cardiovasculare

Un nou studiu estimează că între 23% și 38% dintre decesele cardiovasculare și între 23% și 37% dintre cazurile de boală cardiovasculară ar putea fi atribuite consumului de alimente ultraprocesate. Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Centrul de Cercetare în Sănătate Publică al Universității din Montreal. Analiza a folosit date din Canada privind boala coronariană și accidentul vascular cerebral (AVC).

Cercetătorii au folosit un model statistic pentru a estima câte cazuri de boală cardiovasculară și câte decese ar putea fi asociate consumului de alimente ultraprocesate. Ei au comparat nivelul actual al consumului cu mai multe scenarii în care populația ar consuma cantități mai mari sau mai mici din aceste produse.

Analiza a inclus adulți din Canada cu vârsta de cel puțin 20 de ani. Modelul a evaluat cazurile noi de boală coronariană și AVC, decesele cardiovasculare și anii de viață ajustați pentru dizabilitate – un indicator care reunește anii de viață pierduți prin deces prematur și perioada trăită cu o boală sau cu o dizabilitate. Cercetătorii au folosit date naționale privind alimentația populației din 2015 și statistici canadiene despre bolile cardiovasculare. Informațiile referitoare la efectele acestor boli au provenit din Studiul privind Povara Globală a Bolilor din 2019.

Autorii au analizat mai multe scenarii ipotetice, bazate pe diferite niveluri ale consumului de alimente ultraprocesate

Autorii au analizat mai multe scenarii ipotetice, bazate pe diferite niveluri ale consumului de alimente ultraprocesate. Pentru fiecare scenariu, au estimat impactul asupra numărului de cazuri de boală cardiovasculară, de decese și de ani de viață sănătoasă pierduți. În 2015, alimentele ultraprocesate furnizau 43% din aportul energetic zilnic al adulților canadieni. Pe baza modelului, cercetătorii au estimat că acest consum ar putea fi asociat cu 58.200–96.000 de cazuri noi de boală cardiovasculară în 2019.

Alimentația bogată în produse ultraprocesate ar putea fi asociată și cu 10.600–17.400 de decese cardiovasculare. Povara estimată a ajuns la 235.800–388.700 de ani de viață ajustați pentru dizabilitate. Într-un scenariu în care populația și-ar fi redus la jumătate consumul de alimente ultraprocesate, între 27.300 și 45.900 de cazuri noi de boală cardiovasculară ar fi putut fi prevenite în 2019. Modelul a indicat și posibilitatea evitării a 5.000–8.300 de decese cardiovasculare.

Aceeași reducere a consumului ar fi putut preveni pierderea a 110.900–185.200 de ani de viață sănătoasă, potrivit estimărilor.