Trei din patru angajați din Uniunea Europeană s-au confruntat cu mesaje, e-mailuri sau linkuri suspecte la locul de muncă, iar inteligența artificială face fraudele online tot mai greu de identificat. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană la 30 septembrie, doar 48% dintre respondenți consideră că ar putea recunoaște un videoclip falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Datele au fost prezentate în contextul Lunii Europene a Securității Cibernetice, o campanie dedicată informării publicului cu privire la riscurile din mediul digital. Rezultatele evidențiază dificultățile cu care se confruntă angajații în identificarea tentativelor de fraudă și nevoia unor măsuri mai eficiente de protecție.
Phishingul, principala amenințare pentru angajați
Potrivit sondajului, 75% dintre angajații europeni au întâlnit mesaje, e-mailuri sau linkuri suspecte în timpul activității profesionale. Cea mai frecventă amenințare este phishingul, raportat de 39% dintre respondenți.
Această metodă presupune folosirea unor mesaje înșelătoare sau a unor site-uri false pentru a determina victimele să dezvăluie date personale, parole ori informații care permit accesul la conturi și sisteme informatice.
Alte 18% dintre persoanele chestionate au raportat tentative de furt al datelor personale, în timp ce 17% s-au confruntat cu programe informatice malițioase, cunoscute sub denumirea de malware. Tentativele de obținere frauduloasă a parolelor au fost menționate de 16% dintre respondenți.
Fraudele care folosesc inteligența artificială reprezintă, la rândul lor, o preocupare în creștere. Aproximativ 15% dintre angajați spun că au întâlnit deja astfel de tentative.
Deepfake-urile, tot mai greu de deosebit de realitate
Deși 83% dintre respondenți consideră că un atac cibernetic poate avea consecințe grave, iar 72% afirmă că pot identifica un e-mail suspect, măsurile de precauție nu sunt aplicate întotdeauna.
Doar 54% dintre angajați verifică identitatea expeditorului înainte de a accesa un link primit într-un mesaj. În cazul videoclipurilor create sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale, nivelul de încredere este și mai scăzut: numai 48% cred că ar putea recunoaște un deepfake.
Aceste materiale folosesc inteligența artificială pentru a imita în mod convingător chipul, vocea sau gesturile unor persoane reale. Ele pot fi utilizate pentru a induce în eroare angajații, pentru a obține informații confidențiale sau pentru a facilita fraude financiare.
Companiile trebuie să protejeze datele și să pregătească angajații
În contextul acestor riscuri, Autoritatea Elenă pentru Protecția Datelor a reamintit instituțiilor publice și companiilor private că trebuie să respecte obligațiile privind securitatea informațiilor personale.
Potrivit Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), organizațiile trebuie să notifice autoritatea de supraveghere competentă atunci când are loc o încălcare a securității datelor personale, în condițiile prevăzute de regulament. Dacă incidentul poate genera un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, acestea trebuie, de asemenea, informate fără întârzieri nejustificate.
Printre consecințele posibile ale compromiterii datelor se numără furtul de identitate, fraudele financiare și divulgarea informațiilor personale sensibile.
Autoritățile recomandă actualizarea planurilor de răspuns la incidente și instruirea periodică a angajaților, astfel încât aceștia să poată recunoaște mai ușor mesajele suspecte și să știe cum să reacționeze în cazul unui atac cibernetic.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .