Alăptarea: care sunt beneficiile pentru copil şi mamă. În România, nu există date recente despre rata alăptării

Alăptarea reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenţii de sănătate publică şi aduce beneficii demonstrate atât pentru copil, cât şi pentru mamă, reamintesc reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), care avertizează însă că ultimul studiu despre alăptare în România a fost făcut în 2011 şi în prezent nu există date oficiale recente.

În fiecare an, în perioada 1-7 august, este marcată Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân, o iniţiativă globală susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF, ministerele sănătăţii din numeroase ţări şi organizaţiile partenere din societatea civilă.

Tema din acest an, „Alăptarea pentru un început de viaţă sustenabil: să consolidăm ceea ce funcţionează”, subliniază importanţa menţinerii şi extinderii intervenţiilor şi politicilor care şi-au demonstrat eficienţa în protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării, cu beneficii pentru sănătatea populaţiei şi dezvoltarea durabilă, potrivit Agerpres.

Potrivit specialiştilor, pentru copil, laptele matern furnizează toţi nutrienţii necesari dezvoltării armonioase în primele luni de viaţă, contribuind la maturizarea sistemului imunitar, favorizând dezvoltarea cognitivă şi reducând riscul infecţiilor şi al unor boli cronice (precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2) pe parcursul vieţii.

Totodată, alăptarea reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de protecţie pentru sănătatea copilului încă din primele luni de viaţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă, urmată de continuarea alăptării, împreună cu alimentaţia complementară adecvată, până la vârsta de doi ani şi chiar peste această vârstă, atât timp cât mama şi copilul doresc.

„Beneficiile alăptării se extind şi asupra sănătăţii mamei, contribuind la recuperarea după naştere, reducerea riscului unor afecţiuni cronice, inclusiv a cancerului de sân şi a cancerului ovarian şi la consolidarea legăturii emoţionale dintre mamă şi copil”, susţin specialiştii.

Datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF arată că, la nivel mondial, aproximativ 48% dintre sugarii cu vârsta sub şase luni sunt alăptaţi exclusiv. Deşi acest indicator a înregistrat o evoluţie favorabilă în ultimii ani, nivelul actual rămâne sub obiectivele internaţionale privind nutriţia sugarului, ceea ce evidenţiază necesitatea consolidării programelor de promovare şi susţinere a alăptării.

Deşi studiile şi cercetările recente sugerează o tendinţă de creştere a prevalenţei alăptării exclusive în România, nu există în prezent date naţionale oficiale recente care să actualizeze indicatorul privind alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni. Ultimul studiu naţional realizat în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF România (2011) a raportat o rată a alăptării exclusive până la vârsta de şase luni de 12,6%, ceea ce subliniază necesitatea continuării măsurilor de promovare şi sprijinire a alăptării. Lipsa unor date naţionale actualizate evidenţiază necesitatea consolidării sistemelor de monitorizare a practicilor de alimentaţie a sugarului, precum şi continuarea intervenţiilor de promovare şi susţinere a alăptării.