Îngrijorările AHK România privind plafonarea adaosului comercial
Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România) din domeniile agricol şi retail exprimă preocupări serioase în legătură cu propunerea recentă a Ministerului Agriculturii privind ordonanţa de urgenţă referitoare la plafonarea adaosului comercial la produsele agricole şi alimentare.
Scrisoare deschisă către Guvern
În cadrul unei scrisori deschise adresate Guvernului României, publicată vineri, aceștia subliniază că măsura de plafonare a adaosului comercial, aplicabilă și îngrășămintelor, furajelor, precum și pesticidelor, amenință întregul sistem agroalimentar. De asemenea, ei denunță faptul că acest demers contravine Constituției României, care asigură libertatea economiei de piață, și riscă să încalcă reglementările și legile general aplicabile în Uniunea Europeană.
Impactul negativ asupra investitorilor
Președintele AHK România, Andreas Lier, a declarat că efectele unor astfel de decizii vor fi devastatoare pentru atât investitorii actuali, cât și pentru cei potențiali, diminuând semnificativ atractivitatea României pe piața internațională.
Slăbirea lanțului valoric
Reprezentanții comunității de afaceri germane subliniază că noile reglementări vor exacerba vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare, iar în ultima instanță, consumatorii români vor suporta consecințele. Acești factori includ blocarea lanțurilor de aprovizionare, deteriorarea climatului de investiții și intervențiile nejustificate în structura prețurilor.
Blocaje în lanțul de aprovizionare
AHK România avertizează că stabilirea unor reguli stricte privind prețurile va perturba lanțurile de aprovizionare, îngreunând menținerea stocurilor conform noilor restricții. Aceasta va conduce, inevitabil, la o penurie de bunuri esențiale pe piață, afectând consumatorii.
Dificultăți în gestionarea stocurilor
Se estimează că obligarea comercianților cu amănuntul de a comanda 80% din produsele estimate nu va soluționa problema deficitului. O reglementare atât de intruzivă în activitatea comercianților depășește limitele economiei de piață liberă, ignorând principiile cererii și ofertei, având în vedere că unele bunuri sunt consumate într-un ritm mai mare decât altele. Această decizie nu va contribui la formarea corectă a prețurilor, ci va conduce la ineficiențe operaționale și probleme cu fluxurile de numerar, determinând blocaje în sectorul alimentar și, în cel mai grav caz, insolvențe și pierderi de locuri de muncă pentru mulți angajați.
Creșterea risipei alimentare
La rândul său, Sebastian Metz, director general al AHK România, a subliniat că instabilitatea legislativă și lipsa predictibilității ar putea determina multe companii să se retragă sau să se orienteze către piețele din vecinătate. Aceasta ar putea genera o creștere a risipei alimentare, având în vedere cantitățile de produse care ar putea fi comandate forțat.
Intervenții guvernamentale în stabilirea prețurilor
Oamenii de afaceri germani sunt extrem de îngrijorați de intenția guvernului de a interveni în structura prețurilor, un aspect esențial al politicii comerciale, care ar trebui reglat de fiecare companie în parte. Prețurile sunt stabilite prin analiza diverselor variabile, inclusiv cererea de pe piață, costurile de producție și concurența existentă.
Impactul asupra activităților comerciale
Proiectul de ordonanță subminează capacitatea firmelor de a se adapta rapid în fața schimbărilor de pe piață. Este de așteptat ca în aceste condiții, companiile să restricționeze sau să suspendă activitățile curente și viitoare. Efectele negative ale acestei reglementări s-ar reflecta direct asupra lanțului de aprovizionare, provocând haos și daune semnificative sectorului agroalimentar.
Critici asupra cerințelor de documentație pentru marja de profit
În plus, necesitatea unei documentații ample pentru a demonstra conformitatea cu limitele marjei de profit introduce un nivel crescut de birocrație, care ar putea afecta operațiunile și eficiența companiilor din întreaga latură a aprovizionării cu alimente, dar și la capitolul pesticidelor, îngrășămintelor și furajelor.
Impactul asupra bugetului de stat
Operatorii din industria alimentară sunt printre cei mai semnificativi contribuabili la bugetul de stat al României. O eventuală scădere a eficienței și profitabilității acestor firme va influența nu doar piața forței de muncă și investițiile, ci și procesul de colectare a impozitelor.
Presați asupra guvernului să revină asupra deciziilor
„Aceasta se va întâmpla cu siguranță în perioade dificile, având în vedere că România se confruntă cu unele dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație ridică temeri în ceea ce privește disponibilitatea surselor alternative pentru a acoperi acest deficit. Facem un apel la Guvern să renunțe la proiectul de ordonanță, pentru a preveni efectele secundare periculoase generate de deteriorarea lanțului agroalimentar și orice deviere de la regulile comerciale ale UE. Considerăm că o abordare colaborativă este crucială. Ca reprezentanți ai sectorului agricol și de retail din Germania, invităm Guvernul, prin intermediul prim-ministrului, să angajeze un dialog deschis cu comunitatea de afaceri germană pentru a înclina discuțiile către soluții sustenabile care să sprijine românii”, subliniază scrisoarea deschisă.
Anunțuri din partea Ministrului Agriculturii
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a informat recent că toate produsele procesate în România vor beneficia de plafonarea adaosului comercial. O ordonanță în acest sens urmează să fie discutată și, ulterior, aprobată de Guvern.
Reacții mixte la propunerea de plafonare
Decizia a generat reacții variate, fiind contestată de Federația Romalimenta și de Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), dar sprijinită de Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică – BIO România.
Obiecțiile Federației Romalimenta
Romalimenta consideră că o extindere a plafonării adaosului comercial pentru toate produsele este nejustificată și extrem de dăunătoare. Aceștia afirmă că nu există argumente solide pentru o astfel de măsură.
Poziția Asociației Marilor Rețele Comerciale
AMRCR se opune vehement inițiativei de a plafona adaosul comercial la produsele agricole și alimentare, dar și la îngrășăminte, furaje și pesticide. Aceștia consideră că o astfel de reglementare ar avea repercusiuni greu de imaginat asupra mediului de afaceri din România.
Critica investitorilor germani
AMRCR denunță adoptarea ordonanței ca o intervenție prea drastică în politicile comerciale ale companiilor, subliniind că aceasta ar afecta grav modelele de afaceri din sectorul retail, perturbând mecanismele economice de formare a prețurilor.
Sprijin din partea Asociației BIO România
În contrast, BIO România afirmă că plafonarea adaosurilor comerciale la produsele alimentare locale va conduce la scăderea prețurilor la raft și va stimula vânzările pentru magazine.
Dialogul continuă
În acest context, Florin Barbu a anunțat o nouă discuție cu reprezentanții industriei alimentare, axată pe plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele procesate. Ministrul a afirmat că intenționează să aibă un „dialog corect” atât cu procesatorii, cât și cu retailerii din țară.
Expectații și clarificări privind ordonanța
„Am luat cunoștință de un draft de ordonanță care a circulat în presă. Nu pot specifica acum procentele, am văzut estimări între 5 și 50%. Actul normativ va fi publicat pentru transparență pe site-ul Ministerului Agriculturii. Aștept săptămâna viitoare discuții suplimentare cu industria alimentară din România. După o primă întâlnire, abia aștept să continui dialogul. Nu doresc să grăbesc luarea deciziilor. Consultarea este extrem de importantă pentru a lua măsuri bine fundamentate. Nu vreau să mă precipitez în decizii, îmi doresc un dialog constructiv”, a declarat Barbu.
Impactul asupra afacerilor procesatorilor și retailerilor
El asigură că măsura de plafonare nu va afecta negativ afacerile procesatorilor și retailerilor din România, subliniind importanța colaborării și a dialogului în elaborarea unor reglementări echitabile pentru toate părțile implicate.
