Adrian Toni Neacșu acuză favorizarea PNL în cazul TVR și Radio România: motivarea era gata din iulie, Simina Tănăsescu a semnat abia pe 3 septembrie

Avocatul Adrian Toni Neacșu scoate în evidență o chestiune gravă după publicarea motivărilor CCR care au dus la încetarea actualelor conduceri ale TVR și Radio România și arată că întârzierea de peste patru luni a producerii efectelor deciziilor a avantajat politic PNL. Documentele care au circulat înaintea publicării oficiale aduc un element nou și verificabil în această controversă: semnăturile electronice indică faptul că textul deciziilor fusese semnat de magistratul-asistent încă din 13 iulie, în timp ce președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și-a aplicat semnătura abia pe 3 septembrie, cu o zi înainte de publicarea în Monitorul Oficial.

Deciziile nr. 394 și 395 au fost pronunțate pe 29 aprilie 2026, dar au apărut în Monitorul Oficial nr. 748 abia vineri, 4 septembrie 2026, după 128 de zile.

Întârzierea este importantă deoarece, până la publicarea motivării, consiliile de administrație numite nelegal au rămas pe poziții și actele întocmite de ele au păstrat prezumția de constituționalitate, fiind în continuare valabile.

Pe acest fundal, Neacșu îi răspunde extrem de dur liderului deputaților PNL, Gabriel Andronache, care acuzase Curtea că „sare calul rău de tot” și susținuse că scopul deciziilor ar fi permiterea unor „numiri pesediste” la TVR și Radio România.

„Când hoțul prins e și fudul se comportă ca liderul PNL Gabriel Andronache: acuză și devine violent”, își începe Adrian Toni Neacșu postarea.

Neacșu: CCR a desființat o împărțire politică de care PNL a beneficiat

Fostul membru CSM notează că hotărârile Parlamentului privind CA-urile TVR și SRR au rezultat dintr-o repartizare care nu respecta ponderea reală a partidelor și califică situația drept o „fraudă”.

Argumentul central al majorității CCR este, într-adevăr, că cele opt locuri rezervate grupurilor parlamentare trebuiau repartizate în funcție de două criterii cumulative: configurația politică și ponderea în Parlament, iar negocierea politică nu putea elimina aceste criterii.

În cazul TVR, Curtea a constatat că grupuri parlamentare cu o pondere de peste 10% au ajuns să primească același număr de locuri ca grupuri cu o pondere sub 10%, deși existau diferențe de două sau chiar trei ori între ponderile acestora.

La data desemnărilor, AUR avea 90 de parlamentari, adică 19,4%, PNL avea 73 – 15,7%, iar USR 59 – 12,7%. Cu toate acestea, AUR a primit la TVR un singur loc dintre cele opt politice, în timp ce PNL a primit două.

Neacșu subliniază că, dacă sunt privite împreună cele două instituții, PNL a obținut trei mandate în CA-uri, la care s-a adăugat controlul politic asupra conducerii TVR prin susținerea Adrianei Săftoiu.

Andronache susține că CCR s-a dus dincolo de sesizare. Neacșu spune că efectul era obligatoriu

Gabriel Andronache a atacat în special paragraful 63 din motivare, prin care CCR stabilește că își încetează efectele și numirea președintelui TVR.

Liderul deputaților PNL a susținut că CCR „din senin” a lipsit de efecte numirea Adrianei Săftoiu, deși Curtea nu fusese sesizată asupra Hotărârii Parlamentului nr. 50/2025. Mai mult, el a afirmat că numirea lui Săftoiu ar fi fost realizată „de Guvern și nu de Parlament”.

Aici declarația liberalului amestecă două operațiuni juridice complet diferite. Adriana Săftoiu a ajuns membru al CA pe locul propus de Guvern, dar funcția de președinte al CA și director general al TVR i-a fost acordată ulterior de Parlament, printr-o hotărâre distinctă și în temeiul art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994.

CCR nu a declarat HP 50/2025 neconstituțională. Curtea a stabilit efectele neconstituționalității HP 45/2025, adică ale hotărârii prin care fusese constituit CA.

Paragraful 63 spune explicit că actul de numire realizat de Parlament în baza art. 19 alin. (7), „în considerarea componenței Consiliului de administrație” stabilite prin HP 45/2025, „își încetează efectele juridice” la publicarea deciziei. Parlamentul trebuie apoi să facă o nouă numire dintre membrii noului CA.

De ce cade președintele dacă nu este el însuși printre cei opt membri desemnați neconstituțional

Logica juridică a CCR este una de dependență între actul principal și actul subsecvent. Legea nu permite Parlamentului să aleagă președintele TVR dintre orice persoane. El trebuie selectat dintre membrii titulari ai CA, prin procedura prevăzută de art. 19 alin. (7).

Dacă organismul din care pornește această procedură trebuie reconstituit deoarece opt dintre cele 13 locuri au fost atribuite neconstituțional, CCR consideră că nu poate fi conservat pentru următorii patru ani tocmai rezultatul procedurii desfășurate „în considerarea” vechii componențe.

Propunerea și numirea lui Săftoiu nu sunt șterse retroactiv din ordinea juridică. Ele au produs efecte legal până pe 4 septembrie. Ceea ce CCR stabilește este că nu mai pot continua să producă efecte pentru viitor, după ce componența CA pe care s-a sprijinit procedura trebuie refăcută.

Documentele electronice: magistratul-asistent semnase încă din 13 iulie

Partea cea mai sensibilă a postării lui Adrian Toni Neacșu privește însă nu fondul hotărârii, ci aventura redactării și publicării.

STIRIPESURSE.RO a verificat tehnic cele două fișiere PDF care au circulat înainte de apariția formei din Monitorul Oficial.

În cazul Deciziei nr. 394 privind TVR, semnătura electronică a magistratului-asistent Cristina Titirișcă poartă data de 13 iulie 2026, ora 08:05:44.

Pentru Decizia nr. 395 privind Radio România, semnătura aceluiași magistrat-asistent este din 13 iulie 2026, ora 08:06:37.

În schimb, semnăturile electronice ale președintei CCR, Elena-Simina Tănăsescu, sunt datate 3 septembrie 2026, ora 10:44:15, pentru Decizia 394, și 3 septembrie, ora 10:47:48, pentru Decizia 395.

Așadar, între semnătura magistratului-asistent și cea a președintei CCR există un interval de aproximativ 52 de zile.

Datele nu demonstrează singure motivul pentru care documentele au rămas în circuitul intern în această perioadă, dar arată că o versiune a motivărilor majoritare era suficient de avansată pentru a fi semnată electronic de magistratul-asistent încă din 13 iulie. Nu există o explicație pentru faptul că semnătura președintei Curții a venit abia pe 3 septembrie.

Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 spune că deciziile sunt redactate de magistratul-asistent, sub îndrumarea judecătorului-raportor, și stabilește expres: „Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunțare.” Alineatul următor prevede că deciziile sunt certificate de președintele Curții și de magistratul-asistent.

Pentru deciziile pronunțate pe 29 aprilie, termenul maxim de redactare s-a împlinit pe 29 mai. Chiar și semnătura magistratului-asistent din 13 iulie apare, așadar, la aproximativ 45 de zile după expirarea termenului legal de redactare.

Publicarea a venit abia pe 4 septembrie, la 98 de zile după expirarea acelui termen.

Opinia separată a Iuliei Scântei, în centrul acuzațiilor lui Neacșu

Adrian Toni Neacșu merge mai departe și o acuză pe judecătoarea Laura-Iuliana Scântei, numită la CCR la propunerea PNL, că ar fi tergiversat redactarea opiniei separate.

Cert este că forma oficială a Deciziei nr. 394 conține o opinie separată amplă, de nouă pagini, semnată de Laura-Iuliana Scântei, care atacă frontal soluția majorității și susține că AUR nu avea dreptul automat la al doilea mandat. Scântei califică analiza majorității drept „superficială” și consideră că CCR a intervenit excesiv în autonomia parlamentară.

Legea prevede că opinia separată se publică împreună cu decizia, ceea ce explică de ce existența unei asemenea opinii are relevanță pentru calendarul finalizării documentului.

Dar rămâne inexplicat public de ce, după ce motivarea majoritară purta deja semnătura electronică a magistratului-asistent din 13 iulie, certificarea președintei Curții a venit abia în 3 septembrie.

Și mai interesant este că, potrivit surselor stiripesurse.ro, motivarea majoritară fusese de fapt finalizată de pe 10 iunie și transmisă președintei CCR.

Neacșu: „PNL a fost păsuit și favorizat pe față”

„PNL a fost păsuit și favorizat pe față, chiar cu riscul ca televiziunea și radioul să funcționeze practic timp de 4 luni cu conduceri nelegale, sau cel puțin nelegitime”, afirmă Neacșu.

Fiecare zi în care decizia nu a fost publicată a însemnat încă o zi în care membrii CA desemnați prin procedura constatată neconstituțională și-au exercitat mandatele, Adriana Săftoiu și-a păstrat funcția de președinte-director general al TVR, Robert Schwartz și-a păstrat funcția la Radio România și toate actele adoptate în această perioadă au continuat să fie protejate de prezumția de constituționalitate.

Ironia atacului lui Andronache la CCR

În acest context, reacția lui Gabriel Andronache a provocat replica extrem de dură a lui Neacșu. Liderul deputaților PNL acuză acum CCR că ar urmări să permită „numiri pesediste” și afirmă că instanța constituțională ar fi depășit obiectul sesizării.

Numai că deciziile majorității CCR spun tocmai contrariul unei intervenții arbitrare. Curtea explică exact ce efecte produce neconstituționalitatea, pentru a evita ca un nou CA, constituit legal, să fie obligat să păstreze automat un președinte rezultat din vechea configurație.

Iar din 29 aprilie până în 4 septembrie, partidul care avea de pierdut inclusiv poziția politică de la vârful TVR nu a pierdut-o. Nu pentru că hotărârea CCR ar fi fost schimbată, ci pentru că nu fusese încă publicată.