Adrian Negrescu îl laudă pe Ilie Bolojan după datele INS: România se află într-un Ice Age economic

Analistul economică Adrian Negrescu laudă măsurile guvernului Bolojan după ce INS a anunțat o scădere economică în România. Negrescu spune că partea bună e că deficitul a fost redus mai mult decât ne cereau regulile UE.

România se află într-o zona de ,,Ice Age” economic

„Datele anunțate astăzi de INS vin să confirme că economia se află într-un fel de ,,Epocă de Gheață’’ din punct de vedere investițional, în care această formă de stagflație cu iz puternic autohton a devenit realitate.

Spun acest lucru pentru că stagnarea economică și inflația ridicată, elementele esențiale ale acestui ,,Ice Age’’ economic, sunt cauzate în principal de decizii administrative toxice luate de ultimele guverne, de la împrumuturile uriașe făcute în ultimii ani la creșterile succesive de taxe care au îngenuncheat economia. Altfel spus, în mare parte ne-am săpat singuri groapa economică în care ne aflăm în prezent.

Dacă este să privim partea plină a paharului, dincolo de declarațiile prăpăstioase, cu iz apocaliptic, ale unor politicieni, vedem o scădere salutară a deficitului bugetar (principalul nostru argument pentru menținerea ratingului de țară) și o economie care în primul trimestru a continuat să supraviețuiască provocărilor generate de creșterea taxelor, de scăderea vânzărilor și de accentuarea blocajului financiar.

E încă o dovadă a faptului că marile companii de impact din economie și-au restructurat activitatea, s-au adaptat noii realități economice și că nu asistăm la o prăbușire economică, anunțată cu surle și trâmbițe de interesele politice.

Interesantă, în analiza dinamicii economice, este și importanța tot mai mare a cheltuielilor statului, atât în zona consumului colectiv al administrațiilor publice, cât mai ales a investițiilor.

Creșterea din sectorul construcțiilor se datorează în mare parte proiectelor din bani europeni, din PNRR.

Dacă n-ar fi aceste finanțări, economia s-ar fi dus în recesiune. De aici și nevoia stingentă de a atrage toți banii europeni disponibili, singura finanțare reală, certă, de care economia poate să beneficieze dincolo de împrumutul public și de înghețul investițional privat care se simte tot mai pregnant în economie.

Ce urmează după înghețul din primul trimestru? Probabil o continuare a acestui tip de economie la limita supraviețuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului, cu investiții înghețate cu un puternic caracter de incertitudine și pesimism.

Această evoluție cu iz de ,,dinți de fierăstrău’’, cu trimestre cu rezultate bune și altele mai proaste, va continua probabil până în 2028, economia neavând în perspectiva următorilor doi ani motive reale de optimism.

Consumul va continua să fie unul scăzut, investițiile vor sta sub semnul incertitudinilor fiscale, iar problemele structurale de pe lanțurile economice – scăderea creditului furnizor, blocaj financiar, falimente în serie mai ales în zona IMM-urilor – vor continua să influențeze în mod semnificativ dinamica economiei.

Ce vedem acum, în esență, este o corecție masivă de care economia avea nevoie după ce ani de zile a fost dopată cu un consum pe datorie, de creșterile din pix ale salariilor și pensiilor, de alocări financiare bugetare acoperite din împrumuturi pe bandă rulantă.

Ce vedem acum este adevărata imagine a economiei, dincolo de steroizii financiari administrați de politicieni în ultimii ani. Este o economie mai rezilientă? Cu siguranță că da. Restructurările masive din sectorul de business fac ca efectele negative să se disipeze treptat. Iar dacă bula AI se va sparge și se va transpune într-o criză globală, măcar vom fi mai bine pregătiți pentru a absorbi efectele negative.

De voie, de nevoie, ne-am călit din punct de vedere economic, am revenit cu picioarele pe pământ și, din această perspectivă, poate vom fi capabili să exploatăm oportunitățile”, scrie Adrian Negrescu pe Facebook.

INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din acest an

Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier, față de trimestrul I din 2025, potrivit datelor provizorii publicate joi de Institutul Național de Statistică.

În schimb, comparativ cu trimestrul IV din 2025, PIB-ul s-a menținut nemodificat în termeni reali.

În termeni nominali, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 405,9 miliarde de lei pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 499,7 miliarde de lei, la prețuri curente.

Categorii de resurse

Comparativ cu varianta provizorie, atât dinamica PIB cât și cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat.

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,8%);

– Industria a înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%);

– Construcțiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,4%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%);

– Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%);

– Informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%);

– Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,9%);

– Tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%);

– Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%);

– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%);

– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%).

Volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99,4%).