Fostul premier Adrian Năstase pune actualele probleme de la Centrala Nucleară Cernavodă pe seama lipsei de continuitate în marile proiecte energetice ale României. La 14 ani după ce cerea urgentarea Unităților 3 și 4, Năstase constată că reactoarele nu produc nici astăzi energie și susține că, dacă proiectul ar fi fost finalizat, sistemele de captare a apei ar fi putut fi adaptate, iar scăderea nivelului Dunării nu ar mai fi creat actualele dificultăți.
Adrian Năstase și-a reluat, într-un amplu articol publicat pe blogul personal, argumentele formulate încă din anul 2012 privind dezvoltarea energiei nucleare.
Intervenția fostului premier vine pe fondul problemelor provocate de nivelul scăzut al Dunării și al temerilor privind posibilitatea opririi temporare a Unității 2 de la Cernavodă, dacă pompele nu vor mai putea beneficia de debitul necesar pentru răcire.
„Probabil că, dacă Unitățile 3 și 4 ar fi fost construite, ar fi fost adaptate pompele de apă de captare, astfel încât astăzi nu am fi avut probleme cu nivelul coborât al Dunării”, susține Adrian Năstase.
Afirmația reprezintă evaluarea fostului premier, nu concluzia unei analize tehnice prezentate public.
Unitățile 3 și 4, încă pe hârtie după peste două decenii
Adrian Năstase amintește că, încă din perioada 2003–2004, Guvernul pe care îl conducea pregătise reluarea lucrărilor la Unitățile 3 și 4.
La acel moment fusese constituit un comitet interministerial, fusese elaborat un studiu de fezabilitate împreună cu parteneri români, canadieni, italieni și sud-coreeni și se căuta o formulă de finanțare care să limiteze contribuția directă a bugetului de stat.
Potrivit fostului premier, în noiembrie 2004, un număr de 18 companii românești și străine își manifestaseră interesul pentru participarea la societatea care urma să dezvolte cele două reactoare.
Au urmat însă schimbări repetate ale formulelor de finanțare, negocieri abandonate și retragerea mai multor investitori.
„Unitățile 3 și 4 încă nu produc energie. Aceasta este poate cea mai simplă măsură a costului indeciziei strategice”, afirmă Adrian Năstase.
Fostul premier subliniază că, în articolul publicat în 2012, considera deja că finalizarea celor două unități se impunea „de urgență”.
România ar fi putut produce o treime din energie la Cernavodă
În prezent, cele două reactoare funcționale de la Cernavodă asigură peste 18% din producția națională de energie electrică, potrivit datelor Nuclearelectrica citate de Adrian Năstase.
Dacă Unitățile 3 și 4 vor fi finalizate, ponderea energiei nucleare în producția României ar putea ajunge la aproximativ 33%.
Dezvoltarea proiectului ar putea genera, direct și indirect, aproximativ 19.000 de locuri de muncă.
„Nu vorbim doar despre două reactoare. Vorbim despre securitate energetică, industrie, locuri de muncă, pregătirea unei noi generații de specialiști și despre poziția României într-o Europă în care energia va deveni tot mai mult un element de putere geopolitică”, arată fostul premier.
El consideră că avantajul României este existența unei infrastructuri nucleare deja funcționale: centrala de la Cernavodă, experiența în operarea reactoarelor CANDU, Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești, specialiștii și sistemul universitar construit în jurul industriei.
Contract de 3,2 miliarde de euro, dar fără decizia finală de construire
Proiectul Unităților 3 și 4 a fost relansat într-un nou cadru strategic. În anul 2023 a fost semnat Acordul de Sprijin dintre statul român și Nuclearelectrica.
În noiembrie 2024, la COP29 de la Baku, EnergoNuclear și consorțiul internațional format din Fluor, AtkinsRéalis/Candu Energy, Ansaldo Nucleare și Sargent & Lundy au semnat contractul pentru servicii de inginerie, achiziții și management al construcției.
Valoarea estimată a contractului pentru cele două faze este de aproximativ 3,2 miliarde de euro.
Adrian Năstase avertizează însă că proiectul nu a trecut încă de Decizia Finală de Investiție pentru construcția propriu-zisă.
Înaintea acestei decizii trebuie parcurse etapele de inginerie și pregătire, iar fezabilitatea proiectului urmează să fie reevaluată.
„Avem motive pentru optimism, dar experiența ultimelor două decenii ne obligă și la prudență. În domeniul nuclear nu comunicatele produc megawați, ci proiectele finalizate”, afirmă fostul premier.
Unitatea 1 intră într-o retehnologizare de 1,9 miliarde de euro
În paralel, România pregătește retehnologizarea Unității 1, pusă în funcțiune în 1996. Intervenția ar urma să prelungească durata de funcționare a reactorului cu aproximativ 30 de ani.
Contractul principal pentru lucrări are o valoare de circa 1,9 miliarde de euro, fără TVA.
Lucrările civile au început în 2025 și au continuat în 2026. În luna mai a fost realizată prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente asociate proiectului.
La 15 iulie 2026, conducerea Băncii Europene de Investiții a aprobat un împrumut de 800 de milioane de euro pentru retehnologizarea reactorului.
Calendarul actual prevede desfășurarea etapei decisive între 2027 și 2030, urmată de revenirea Unității 1 în exploatare în 2030.
Năstase cere ca miliardele investite să rămână și în industria românească
Fostul premier insistă că investițiile nucleare nu trebuie analizate numai prin cantitatea de energie pe care o vor produce, ci și prin efectele asupra industriei naționale.
Adrian Năstase amintește că peste 53% din lucrările Unității 2 au fost realizate în România, iar aproximativ 3.500 de persoane au lucrat pe șantier.
El cere ca aceeași abordare să fie aplicată și în cazul retehnologizării Unității 1, al reactoarelor 3 și 4 și al proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești.
„Cât din această investiție rămâne în România? Câte echipamente pot fi produse aici? Câte companii românești pot intra în lanțul de furnizare? Câți ingineri și tehnicieni români vor fi formați?”, sunt întrebările ridicate de fostul premier.
În opinia sa, proiectele trebuie evaluate după costul final al megawattului, termenul real de punere în funcțiune și participarea economiei românești.
„Independența energetică nu se proclamă. Se construiește”, concluzionează Adrian Năstase.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .